Astazi a inceput vizita ministrului de Externe si Integrarii Europene a Republicii Moldova, Nicu Popescu, la Bucuresti, iar maine, marti, vin primul ministru, Maia Sandu, si vicepremierul si ministrul Afacerilor Interne, Andrei Nastase, copresedinti ai blocului ACUM, scrie hotnews.ro. Ce spune analistul din Romania, Armand Gosu, in cadrul unui interviu.
Cei de la Chisinau si-au intrat in rolurile de oameni de stat, pragmatici. Maia Sandu realizeaza prima vizita in strainatate la Bucuresti, tocmai pentru a sublinia importanta pe care noul guvern o acorda relatiei cu Romania si, in acelasi timp, a mai indulci pilula pierderii pionului strategic al PSD-ului la Chisinau, oligarhul Plahotniuc, care nu se stie unde a disparut. Noua putere de la Chisinau e inca slaba, diverse retele care l-ar vrea inapoi pe Plahotniuc sunt inca prea puternice si i-ar putea crea serioase probleme guvernului Sandu. Iar in aceste luni de vara, la Bruxelles nimeni n-are timp de Moldova, Washington e prea departe, de Moscova e riscant sa te apropii prea mult, cu o imbratisare iti rupe oasele. Deci, e bine sa calmezi asperitatile din relatia cu Bucurestiul, sa te prefaci ca ai uitat pozitiile dusmanose din trecut, faptul ca acesta a pariat totul pe Plahotniuc si a pierdut, si sa-i dai ocazia sa faca damage control, cu atat mai mult cu cat urmeaza alegeri prezidentiale si e mare foame de voturi. Atat la Cotroceni cat si la Palatul Victoria, unde se vor desfasura consultari in plen, ar putea sa iasa poze frumoase, daca au lumina buna. Pentru aceasta etapa e suficient sa zambeasca toti frumos la aparat.
Dar etapa neincrederii parea depasita, va amintesc comunicatele Maiei Sandu si lui Nastase, in care multumesc calduros pentru implicarea in rezolvarea crizei presedintelui Iohannis si consilierului Bogdan Aurescu.
Asta confirma faptul ca sunt politicieni. Doar n-o sa rasuceasca cutitul in rana. O mica paranteza, daca tot m-ati provocat.
Exista la Bucuresti impresia ca demnitarii de peste Prut sunt niste tipi fara memorie. Cel putin in legatura cu membrii acestui guvern, lucrurile nu stau asa. Cred ca se poate construi o relatie de incredere, corecta, reciproc avantajoasa intre Bucuresti si Chisinau, dar e nevoie de timp pentru asta. Trebuiesc lamurite pozitii si actiuni din trecut, dar presupun ca la nivelul Administratiei Prezidentiale, MAE, SIE se pot formula niste explicatii, asuma niste responsabilitati pentru deciziile Romaniei, mai ales pentru cele din toamna 2015 incoace. O schimbare de personal, de optica, dupa alegerile prezidentiale in institutiile de la Bucuresti care se ocupa de relatia cu Chisinau, va da un impuls si va contribui la cicatrizarea ranilor.
Problema e insa alta. Pur si simplu, nu e timp. Moscova e foarte activa in aceste zile, cand Bucurestiul tot jeleste dupa Plahotniuc. Vicepremierul Kozak a fost de doua ori intr-o luna la Chisinau, o delegatia importanta de parlamentari a fost invitata la Moscova, iar vizita se pare ca s-a soldat cu rezultate in planul cooperarii economice, cresc oportunitatile de export pe piata ruseasca pentru produsele agricole, fructe, legume, din Moldova. Sunt arestati la Moscova bancheri rusi implicati in spalarile de bani, alaturi de Plahotniuc. In aceste zile, Kremlinul puncteaza, nu pentru presedintele Igor Dodon si socialisti, ci pentru imaginea lui.
E o batalie pentru mintile si inimile moldovenilor. Daca mergeti la Chisinau si vorbiti cu oamenii de acolo, o sa aflati ca Rusia si nu altcineva i-a “eliberat" de Plahotniuc. Imaginea Romaniei a iesit sifonata, presa finantata de la Bucuresti l-a sprijinit pe oligarh, ambasada Romaniei face receptia de ziua nationala sponsorizata de Plahotniuc. Pentru unii de acolo e greu de inteles cum Romania care le-a dat pasoarte, care le-a reparat scoli si gradinite, sigur ca si aici sunt ceva suspiciuni de coruptie in legatura cu banii cheltuiti peste Prut, ar trebui facute niste anchete, deci cum de Romania l-a sustinut pana in ultimul moment pe cel mai detestat om politic. Cel putin de la furtul miliardului incoace, Plahotniuk are undeva peste 90% rating negativ, chiar in sondajele proprii. Deci, e cel mai detestat personaj din Moldova. Asta a facut ca, in ciuda resurselor financiare, umane investite de Romania in Republica Moldova, Bucurestiul sa piarda la scor. Ar trebui sa se mobilizeze, ca sa poata egala scorul in viitoarea repriza.
Dar avea ce sa faca? Sunt comentatori care spun ca nu exista alternativa la Plahotniuk. Si ca, oricum, oligarhul e preferabil unei monstroase coalitii dintre pro-europenii de la ACUM si pro-rusii de la Partidul Socialistilor. Nu a avut Bucurestiul dreptate sa respinga aceasta solutie politica?
E o problema de intelegere a situatiei din Moldova, a ceea ce se intampla acolo. Sunt destule informatii care indica o relatie speciala a oligarhului cu anumite institutii din Romania, ma refer la serviciile secrete, MAE si mai ales PSD. De ce-l sustineau? Cred ca e un mixt de coruptie, santaj si prostie. Oligarhul era foarte generos cu unii politicieni, analisti, comentatori de la Bucuresti. Altii erau probabil santajati cu imagini care-i surprindeau in situatii stanjenitoare, daca nu cumva penale. Iar incapacitatea institutiilor romanesti de a produce analize care sa explice ce se petrece peste Prut devenise stanjenitoare, pentru un stat aflat la frontiera NATO si UE si care afirma repetat ca are interese speciale in Republica Moldova. E foarte greu pentru cei din sistemul militarizat, cu o anumita mentalitate de cazarma, sa admita ca au gresit. Ei considera ca nu gresesc niciodata, evident civilii nu pricep nimic, nu detin informatii, deci serviciile, MAE ar trebui crezuti pe cuvant.
De cativa ani, dar mai ales dupa anularea abuziva a alegerilor de la Chisinau, in vara 2018, pentru lumea civilizata indepartarea lui Plahotniuk de la putere devenise o prioritate. Narativele promovate in diverse capitale de oficialii romani, ca oligarhul apara Europa pe Nistru de tancurile rusesti, apoi ca face reforme si transforma Moldova intr-o poveste de succes, erau expirate, nici un expert sau demnitar strain nu le lua in serios. Si, in vreme ce capitalele occidentale se acomodau cu noua garnitura de lideri pro-europeni, invitandu-i si discutand cu Maia Sandu si Andrei Nastase, Bucurestiul a ramas prizonierul lui Plahotniuc pana ce acesta a disparut.
In spatiul public au fost lansate acuzatii impotriva celor care sustin aceasta coalitie ACUM-PSRM, ca sunt agenti ai Rusiei, cu studii la MGIMO. Ce e acest MGIMO? Dupa intrarea in NATO n-au fost scosi din sistem oamenii pregatiti la Moscova?
E Institutul de Relatii Internationale, de pe langa Ministerul de Externe al Federatiei Ruse. Din 1990 si pana astazi cred ca au fost aproape 500 de studenti din Romania. Prin 1996-97 am scris ceva pentru Serviciul Extern al BBC pe tema asta, atunci m-am documentat. Am aflat ca in 1990 si 1991 MAE, condus atunci de Adrian Nastase, a trimis circa 100 de studenti, viitori diplomati la MGIMO. Numarul lor a tot crescut pana prin 1995. Apoi, cu aderarea la NATO a scazut interesul MAE pentru MGIMO. Mai erau vreo 50 tineri ofiteri cursanti de la armata, la niste academii de stat major din Moscova, dar ei au fost retrasi dupa destramarea Uniunii Sovietice, prin 1992 – 1993.
Ministerul de Externe de la Moscova are doua institutii de invatamant mai cunoscute, acest Institut, MGIMO, si o Academie Diplomatica. Periodic izbucnesc scandaluri legate de absolventii lor. Se mai afla cate unul ascuns prin vreun birou ba la Varsovia, ba la Praga sau Bratislava si imediat apar suspiciuni ca ar fi agenti rus. Cert e ca acolo sunt pregatiti si operativii rusi care lucreaza afara sub acoperire diplomatica, de ziarist, de om de afaceri. Pe vremuri exista un departament dintr-o directie a KGB care se ocupa de studentii straini din universitatile din Uniunea Sovietica, cu siguranta si din MGIMO. Insusi Vladimir Putin a fost pro-rector responsabil cu studentii straini la Universitatea din Leningrad, dupa ce s-a intors de la Dresda.
Nu stiu daca mai sunt in MAE, la Aparare oameni cu studii la Moscova, la MGIMO. E putin probabil. Si nu vad cum ar sustine ei coalitia ACUM-PSRM.
Dar, stiu ca este o institutie de invatamant seriosa, in staff-urile OSCE si ONU gasiti multi absolventi de MGIMO,. La Bucuresti mai sunt cativa care se ocupa prin MAE de Asia, Africa, n-au nimic cu Republica Moldova.
Si nu se ocupa de Rusia, de spatiul estic in MAE?
La MGIMO sunt mai multe facultati, de relatii internationale, de drept international. Pregatesc diplomati ca sa-i trimita in strainatate, nu in Rusia. Sunt un institut pe langa ministerul de Externe, nu de Interne, al Rusiei. N-o sa gasiti la directia Rusia din ministerele de Externe de la Washington, Tokio, Berlin, Paris sau, mai aproape, Varsovia sau Praga, diplomati care au absolvit la MGIMO sau la Academia Diplomatica, de la Moscova. Pe de o parte ar fi riscant, rusii le-ar cunoaste reactiile, i-ar putea manipula, sunt buni la analiza comportamentelor. Pe de alta parte, nu prea au specialisti pe Rusia acolo, pentru ca n-au de ce. La MGIMO se preda Europa de Vest, SUA, China, America Latina, organizatii internationale etc. Cu riscul de a va contraria, va asigur ca sunt bine pregatiti diplomatii rusi care termina MGIMO sau Academia Diplomatica. Se face scoala seriosa acolo.
Ati fost vreodata la acest institut?
Nu stiu unde este acest institut din Moscova. Nici n-as fi putut intra acolo, oricum. E o structura a MAE rus, care-i semi-militarizat. Uitati-va de Ziua diplomatului, au uniforme ca la armata.
Dar pot sa inteleg insistenta dvs, am vazut si eu numeroase postari pe retelele sociale, despre agenti rusi care au terminat la MGIMO, insurubati in diverse functii pe la Bucuresti, care ar sustine alianta ACUM cu Dodon. E foarte grava afirmatia, ar trebui ca SRI sa se sesizeze, nu cred ca-i o problema sa identifice absolventii MGIMO care lucreaza in institutiile centrale, cu accese secrete sau sunt decidenti. Asta nu inseamna ca toti acestia sunt agenti rusi, evident. Eu am presupus ca absolventii institutiilor afiliate MAE al Rusiei au fost indepartati din aceste structuri odata cu intrarea Romaniei in NATO.
Vreau sa revin, totusi, la Republica Moldova. Insist asupra faptului ca aceasta coalitie nu a fost rodul imaginatiei lui Kozak. Nici a actiunii comisarului Hahn. Ideea a fost lansata la Chisinau, la o saptamana dupa alegeri, de un grup de intelectuali, oameni din societatea civila si a fost intens promovata in media.
Si cum a aparut aceasta idee, atunci? Din ce cauza?
Din cauza aritmeticii. Rezultatul alegerilor din 24 februarie, facute pe un sistem mixt, dadea un parlament fragmentat. Dintr-un total de 101 de mandate, socialistii au obtinut 35 mandate, democratii lui Plahotniuk, 30, ACUM cu Maia Sandu si Andrei Nastase doar 26, Partidul lui Sor 7 mandate si inca 3 candidati independenti, satelitii lui Plahotniuk. Cea mai probabila era o alianta intre Plahotniuk si Dodon si asta se negocia, dar in secret. Opinia publica, cancelariile occidentale, blocul ACUM au considerat ca prioritatea o reprezinta scoaterea Moldovei din captivitate, adica indepartarea lui Plahotniuk de la putere. ACUM nu se putea alia cu partidul lui Plahotniuk ca sa-l dea jos pe Plahotniuk. Deci, ACUM avea nevoie de voturile socialistilor. Repet, e o problema de matematica.
Dar de ce n-au acceptat anticipatele? Asa stabilise Curtea Constitutionala din Moldova, iar Bucurestiul a parut ca sustine si aceasta idee.
ACUM si PSRM aveau doar de pierdut daca se faceau alegeri anticipate, dupa sistemul mixt. Inca din primele saptamani, Dodon a vorbit la televizor de anticipate dar – e foarte important – in alte conditii, adica dorea revenirea la sistemul proportional. Unii comentatori speculau ca Dodon ar vrea sa dizolve parlamentul la 15 aprilie pentru a organiza impreuna anticipatele si localele. Asta l-ar fi avantajat pe Plahotniuk, care controla aproape 1.000 de primari. Si insemna ca anticipatele se vor desfasura tot pe sistemul mixt. Se contura un dezastru pentru socialisti, dar mai ales pentru blocul ACUM. Nu mai putin de 8 mandate au fost pierdute de PDM la cateva zeci de voturi. Folosindu-se de experienta acumulata la alegerile din 24 februarie, Plahotniuk printr-o mai buna mobilizare, mituire a alegatorilor, fraudare, ar fi putut sa ia vreo 40 de mandate. Deci, varianta anticipatelor, pe un sistem mixt, era cea mai proasta pentru ACUM. Nu intamplator, in pachetul cu cele opt initiative legislative lansat de ACUM, prima propunere se referea la revenirea la sistemul proportional. Si daca era sa mearga la anticipate, ACUM dorea ca acestea sa fie la cateva luni dupa locale, pentru ca spera sa castige un numar de primarii. O alta propunere era demiterea membrilor Comisiei Electorale Centrale, care prin deciziile lor au favorizat PDM, fara sa respecte neutralitatea la care erau obligati prin lege.
Initial, Plahotniuc a sperat ca poate forma o majoritate cu Sor, cei trei independenti, si sa mai cumpere sau santajeze inca 11 deputati, cat sa adune cu totul 51 de voturi. Nu stiu de ce n-a facut-o, poate n-a putut ori poate i s-a dat peste mana. Pe langa aceasta prima optiune, mai era doua, coalitie cu PSRM, care se negocia in secret, si alegeri anticipate.
Daca nu accepta sa faca coalitie cu Plahotniuc, Maia Sandu putea ramane in opozitie, iar PDM facea coalitie cu PSRM.
Deci, daca Dodon facea coalitie cu Plahoniuc era bine, Dodon nu mai era pro-rus, in acel caz uitati de amenintarile Kremlinului. La fel ca la alegerile prezidentiale din toamna 2016. N-a contat pentru Bucuresti ca pro-rusul Dodon a devenit presedinte cata vreme a fost sustinut de Plahotniuk. Important e ca Plahoniuk sa fie la putere. In ce combinatie, cu cine, nu mai conteaza.
Plahotniuc era suficient de puternic cat sa garanteze Bucurestiului orientarea spre Vest? Cei care contesta alianta ACUM-PSRM asa spuneau.
Plahotniuc nu putea sa garanteze nimic, nimanui. Le-a promis nemtilor si americanilor ca se retrage din politica, n-a facut-o. In afara de Bucuresti si Kiev, Plahotniuk nu avea nici o usa deschisa.
De ce la Kiev?
Se stia de multi ani cu fostul presedinte al Ucrainei, Porosenko, care a copilarit in Transnistria. Facusera afaceri impreuna, inca din anii ’90.
Are si o poza cu Victoria Nuland in 2016, la Washington. Iar diplomatia americana l-a sustinut pe Plahotniuk. Asa e?
Da, exista poza, sunt declaratii de sustinere ale doamnei Nuland, cu ministrul Comanescu sau cu Daniel Ionita, pe atunci secretar de stat, astazi ambasador la Chisinau, stand alaturi. Trebuiesc citite in contextul razboiului dintre Rusia si Ucraina, si a interesului Vestului de a stabiliza si securiza zona din imediata vecinatate a NATO si UE. Iar Plahotniuk controla Moldova, fiind singurul interlocutor posibil. Cu cine sa discuti chestiunile de securitate? Cu asociatiile civice? Cu scriitorii? Le discuti cu cine detine puterea reala la Chisinau.
Plahotniuc din 2018 nu e acelasi cu cel din 2010, a evoluat si el, tara s-a schimbat si ea. Au fost momente in care Plahotniuk a jucat un rol pozitiv in istoria politica recenta la Chisinau, asigurand majoritati pro-occidentale. Incercati sa vedeti situatia nu ca pe un tablou static, ci intr-o dinamica a ei.
De ce nu a reusit pana la urma Plahotniuk sa faca coalitie cu Dodon? Era cea mai probabila varianta, asa credeam.
PSRM a incercat sa-mi maximizeze sansele, prezentand la inceputul lunii aprilie, trei seturi de subiecte, pentru discutii, dintre care multe subiecte numite acolo “geopolitice". Adica limba rusa sa devina limba de comunicare interetnica, neaderarea la NATO, adica confirmarea neutralitatii inscrisa in Constitutie, politica externa echilibrata, anularea legii prin care se interzicea retransmiterea posturilor TV rusesti in Moldova.
CITESTE MAI DEPARTE PE: hotnews.ro