Opt candidați vor lupta pe 15 noiembrie pentru funcția de bașcan al Autonomiei Găgăuze. Averile, afacerile, veniturile și eventualele probleme de integritate ale acestora au fost analizate de jurnaliști. Profilurile candidaților au fost publicate de Asociația Presei Independente, pe portalul MoldovaCurata.md.

Fiodor Găgăuz

Fiodor Gagauz candidează pentru prima dată la funcția de bașcan și este susținut de Partidul Socialiștilor. El este jurist de profesie, licențiat la Kiev, originar din satul Gaidar, Unitatea Administrativ Teritorială (UTA) Gagauz-Yeri. În perioada 1982-2002, a deținut diverse funcții în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Dintre aceștia, trei ani a fost șef al Departamentului de Afaceri Interne al UTA Găgăuzia. 

În 2022, pe numele lui Fiodor Gagauz a fost întocmit un proces contravențional pentru că a purtat panglica „Sfântului Gheorghe”, care a fost interzisă în Republica Moldova la scurt timp după ce Rusia a atacat Ucraina, la 24 februarie 2022. Deputatul a fost amendat cu 9 000 de lei pentru „purtarea, la 9 mai 2022, a panglicii bicolore negru-portocaliu, ce constituie simbol [...] al propagandei sau glorificării următoarelor acțiuni: agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității”. Gagauz a contestat actul, iar prima instanță i-a dat câștig de cauză – decizie menținută de Curtea de Apel. Întregul profil poate fi văzut aici.

Fiodor Gagauz
Fiodor Gagauz/ PSRM

Petru Vlah

Petru Vlah, originar din Comrat, candidează de asemenea pentru prima dată la funcția de bașcan, fiind susținut de Partidul „Noua Opțiune Istorică”. Acesta este cunoscut drept politician, om de afaceri și sportiv. În calitate de politician, s-a remarcat în 2003, atunci când a devenit consilier independent în Consiliul Municipal Comrat. La fel, în calitate de candidat independent, în 2008, după ce și-a încheiat mandatul de consilier municipal, a reușit să câștige voturile alegătorilor din Comrat și pentru un mandat de deputat în Adunarea Populară a UTA Gagauz-Yeri, unde a condus Comisia pentru Tineret și Sport. Nu și-a încheiat însă mandatul, fiind cooptat de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vlad Filat, pentru scrutinul parlamentar anticipat din 2010. 

Astfel, a devenit deputat în Parlament, experiență pe care nu a mai repetat-o după scrutinul din 2014. Fiind plasat pe lista PLDM abia pe locul 39, nu a mai intrat în Legislativ, partidul reușind să obțină doar 23 de mandate. În 2015–2019, Petru Vlah a revenit în administrația publică locală, în calitate de consilier în Consiliul Municipal Comrat, după ce a candidat independent. Întregul profil poate fi văzut aici.

Petru Vlah
Petru Vlah/ Facebook

Ivan Cîlcic

Ivan Cîlcic este vicepreședintele Partidului Popular Găgăuz, formațiune regională creată în 2025 și condusă de fostul deputat și fostul primar al Comratului Nicolai Dudoglo. Potrivit CV-ului depus la Consiliul electoral de circumscripție, Ivan Cîlcic s-a născut în Georgia, la Suhumi, are studii superioare și de profesie este inginer-mecanic. Este căsătorit, are doi copii și locuiește la Comrat. În 2021, Ivan Cîlcic a candidat independent la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), în circumscripția nr. 3 din Comrat, însă acolo alegerile au fost invalidate din cauza prezenței reduse la vot.

Ulterior, Ivan Cîlcic s-a remarcat prin participarea la manifestații antiguvernamentale și lansarea de declarații favorabile Federației Ruse. La 28 februarie 2022, la patru zile de la declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, el a publicat pe Facebook un mesaj adresat președintelui rus Vladimir Putin, în numele a ceea ce a numit „patrioți ai Găgăuziei”. El a declarat că susține „în totalitate” ceea ce Kremlinul numea „operațiune militară”. Întregul profil poate fi văzut aici.

Ivan Cîlcic
Ivan Cîlcic/ Facebook

Alexandr Stoianoglo

Alexandr Stoianoglo este în prezent deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ales la 28 septembrie 2025 pe lista Blocului electoral „Alternativa”, dar fără să fie parte din vreun partid. De meserie este jurist. S-a născut și și-a făcut studiile medii la Comrat, iar în 1992 a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. Imediat după absolvire, a fost angajat în funcția de ajutor al procurorului municipiului Chișinău. Din 1995 până în 2001 a fost procuror al autonomiei găgăuze. Ulterior a exercitat funcții de procuror, avocat și deputat. Cariera sa profesională s-a împletit în permanență cu cea politică. Candidează pentru funcția de bașcan pentru a treia oară. Prima dată – în 2006, a doua - în 2015, dar în ambele cazuri nu a obținut numărul necesar de voturi. 

La alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024 a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în calitate de independent, dar susținut de Partidul Socialiștilor, pe care le-a pierdut în turul al doilea în fața Maiei Sandu. Întregul profil poate fi văzut aici.

Alexandr Stoianoglo
Alexandr Stoianoglo/ parlament.md

Ivanna Köksal

Ivanna Köksal s-a născut în satul Cazaclia, raionul Ceadâr-Lunga. Potrivit datelor biografice afișate pe site-ul Parlamentului, în anul 2000, a absolvit Facultatea Filologie a Universității de Stat din Comrat. În datele biografice depuse la Consiliul electoral de circumscripție la actualele alegeri, ea a indicat că de profesie este filolog, jurnalist, regizor și traducător profesionist. Lucrează la Asociația de binefacere „Ajutor oamenilor”, unde coordonează proiecte umanitare, sociale și culturale.

A fost aleasă de două ori, în 2008 și în 2016, în funcția de deputată în Adunarea Populară a Găgăuziei în circumscripția nr. 24 din Cazaclia. În ambele cazuri a participat la scrutin în calitate de candidată independentă. În mai 2018, președintele de atunci Igor Dodon i-a conferit medalia „Meritul Civic”, pentru „contribuție la asigurarea statorniciei politice, economice și culturale a unității teritoriale autonome Găgăuzia”. Întregul profil poate fi văzut aici.

Ivanna Köksal
Ivanna Köksal/ parlament.md

Cornel Dudnic

Cornel Dudnic este originar din orașul Vulcănești. De profesie este economist. În anul 2009 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, iar în anul 2016 a obținut diplomă de master la Academia de Administrare Publică. Înainte de a accede în politică, Cornel Dudnic a fost judocan de performanță. În anii 2001–2010, a făcut parte din componența lotului național al Republicii Moldova. Deține titlul de maestru al sportului. Ulterior a devenit prim-vice-președinte al Federației de Judo din Moldova.

Cariera lui politică a început încă în anii 2010, odată cu aderarea la Partidul Democrat din Moldova (PDM). La scrutinul parlamentar din 2014, Cornel Dudnic a candidat cu numărul 26 pe lista PDM. Totuși, nu a acces în Legislativ imediat după alegeri, mandatul de deputat revenindu-i în septembrie 2015, atunci când liderul democraților Vladimir Plahotniuc a renunțat la fotoliul de parlamentar. Întregul profil poate fi văzut aici.

Cornel Dudnic
Cornel Dudnic/ Facebook

Oleg Garizan

Oleg Garizan s-a născut la 27 septembrie 1971 în satul Copceac. În prezent, este primarul acestei localități, la al șaselea mandat. De specialitate este istoric. În 1999, a fost ales pentru prima dată în funcția de primar al satului Copceac. A rămas în această funcție timp de trei mandate, până în 2009, când a fost ales deputat  în Parlament pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. 

În martie 2015, Oleg Garizan a participat la alegerile pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia în calitate de candidat independent. A acumulat 3251 de voturi sau 5,11% din sufragii, poziționându-se pe locul cinci printre candidați. În iunie 2015, a repurtat o nouă victorie la scrutinul pentru funcția de primar: candidatura sa a fost susținută de 60,23% din alegători. În 2019, a candidat iarăși pentru funcția de primar în calitate de candidat independent, fiind votat de 74,18% din electorat. În noiembrie 2023, Oleg Garizan a participat din nou, independent, la alegerile pentru funcția de primar al satului Copceac. A acumulat 54,78% din sufragii, fiind reales pentru cel de-al șaselea mandat. Întregul profil poate fi văzut aici.

Oleg Garizan
Oleg Garizan/ Facebook

Serghei Anastasov

Serghei Anastasov este în prezent primar al municipiului Comrat. Potrivit CV-ului său publicat pe pagina web a Primăriei, el s-a născut la Comrat și tot acolo a făcut școala medie, iar în 1983 a absolvit o școală profesională din același oraș. Este de meserie inginer tehnolog și specialist în administrarea afacerilor. În 2013 a absolvit Universitatea de la Comrat la specialitatea business și administrare. După serviciul militar din perioada 1983–1986, a lucrat ca tehnolog, iar ulterior a intrat în afaceri.

Anastasov a fost ales pentru prima dată primar al municipiului Comrat în 2015, fiind reales pentru noi mandate în 2019 și 2023. La alegerile locale din 2023, Serghei Anastasov a candidat deja în calitate de independent și a obținut cel de-al treilea mandat de primar al Comratului, cu 58,52% din voturi. Pentru scrutinul din 2026, pentru funcția de guvernator al autonomiei găgăuze, Serghei Anastasov a ales din nou să candideze independent. La lansarea în cursă, a declarat că vrea să aplice la nivelul întregii autonomii experiența acumulată la conducerea Comratului și că prioritățile sale vor fi dezvoltarea localităților, infrastructura, antreprenoriatul și crearea locurilor de muncă. Întregul profil poate fi văzut aici.

Serghei Anastasov
Serghei Anastasov/ Facebook

Profilurile au fost realizate de un grup de jurnaliști de investigație cu experiență, în baza criteriilor de integritate elaborate de experți din societatea civilă. Acestea pot fi accesate pe portalul MoldovaCurata.md, la rubrica „Alegeri UTA Găgăuzia”.

De ce sunt organizate alegerile

Alegerile pentru funcția de Bașcan al UTA Găgăuzia vor avea loc pe 15 noiembrie, în aceeași zi cu scrutinul pentru alegerea noii componențe a Adunării Populare a Găgăuziei.

Citeste si : A început înregistrarea candidaților pentru Adunarea Populară a Găgăuziei: până când pot fi depuse dosarele. Anunțul CECC

Funcția de Bașcan a devenit vacantă după ce Adunarea Populară a Găgăuziei a constatat oficial vacanța acesteia, la 17 august 2026. Decizia a venit în contextul condamnării fostei bașcane Evghenia Guțul în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”.

Potrivit CEC, pentru funcția de Bașcan poate candida un cetățean al Republicii Moldova cu drept de vot care are cel puțin 35 de ani, a domicilia sau domiciliază în UTA Găgăuzia de cel puțin 10 ani și cunoaște limbile română și găgăuză. Mandatul Bașcanului este de patru ani.

Citeste si : Cine poate candida la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei din 15 noiembrie. CEC anunță condițiile de participare