Opt candidati lupta pentru sefia statului la prezidentialele din 1 noiembrie. Reporterii portalului Anticoruptie.md va prezinta detalii din cariera acestora, averile si interesele pe care le au, dar si scandalurile in care au fost implicati de-a lungul timpului, scrie Anticoruptie.md
Renato Usatii
Primarul municipiului Balti, Renato Usatii, va ocupa prima pozitie in buletinul de vot, la alegerile prezidentiale din 1 noiembrie. Usatii este presedinte al formatiunii politice Partidul Nostru din februarie 2015. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, el a mers in fruntea listei electorale a Partidului Patria, insa formatiunea a fost exclusa din cursa electorala prin decizia CEC si a instantelor de judecata cu trei zile inainte de data alegerilor, motivul invocat de CEC fiind finantarea partidului din surse externe, lucru interzis de lege. La inceputul lunii august curent, Renato Usatai a anuntat ca a castigat procesul la CEDO. Magistratii Curtii au constatat ca partidul Patria a fost exclus ilegal din cursa electorala si au obligat Guvernul sa plateasca 7.500 de euro cu titlu de prejudiciu moral si 8.000 de euro cu titlu de costuri si cheltuieli.
Partidul Nostru a participat in alegerile locale generale din iunie 2015, in cadrul carora liderul formatiunii a fost ales in functia de primar al municipiului Balti, acumuland 72.46% din numarul total de voturi valabil exprimate. In urma alegerilor locale din toamna anului 2019, Usatii castiga pentru a doua oara mandatul de primar la Balti. Dupa revenirea in tara, relatiile dintre Usatii si Dodon se inrautatesc considerabil, iar primarul de Balti a lansat in spatiul public mai multe critici si acuzatii de coruptie in privinta sefului statului.
In perioada guvernarii PDM, condus pe atunci de Vladimir Plahotniuc, procurorii moldoveni l-au acuzat pe Renato Usatii ca ar fi comandat asasinarea bancherului rus Gherman Gorbuntov, caruia i-ar fi preluat banca din Chisinau. Fiind dat in urmarire generala, Usatii s-a retras la Moscova, iar pe numele sau a fost eliberat si mandat de arestare. La alegerile prezidentiale din toamna anului 2016, Renato Usatii l-a sustinut pe Igor Dodon si a indemnat electoratul sau sa il voteze. Renato Usatii a revenit in Republica Moldova in vara anului trecut, dupa retragerea PDM de la guvernare. Dupa ce a fost audiat de procurori, liderul PPPN a fost eliberat.
In aprilie curent, Renato Usatii a fost invinuit oficial in dosarul laundromatului rusesc si anuntat in urmarire internationala. Departamentul de ancheta al Ministerului de Interne din Federatia Rusa i-a inaintat invinuirea pentru operatiuni valutare ilegale. Usatii il acuza pe Dodon ca i-ar fi aranjat invinuirea la Moscova. Anchetatorii rusi sustineau ca schema consta in transferarea banilor de pe conturile unor firme controlate de Plahotniuc, Platon si Usatiii pe conturile deschise la Moldindconbank sub pretextul vinderii de valuta, dupa care, mijloacele financiare erau radiate de pe conturi prin intermediul instantelor de judecata din Republica Moldova. Ulterior, mijloacele financiare erau transferate pe conturile clientilor gruparii criminale, detinute in bancile europene. La incheputul lunii septembrie curent, anchetatorii rusi au declarat ca dosarul laundromatului rusesc, privind schema de spalare a aproximativ 500 de miliarde de ruble rusesti, printr-o banca din Republica Moldova, este pregatit pentru a fi expediat in judecata.
In declaratia pentru ultimii doi, prezentata de Usatii la CEC, acesta declara venituri de doar 24 de mii de lei obtinute de la Primaria Balti. El a mai raportat o donatie in marime de 3,7 milioane de lei, 5.400 de lei i-au revenit dupa instrainarea companiei Euroshow Grup SRL, care detine postul de televiziune RU TV. Dupa vanzarea a cinci automobile de lux, Renato Usatii a mai incasat inca 27,3 milioane de ruble, echivalentul a circa sase milioane de lei. Candidatul a mai trecut in declaratie 18 loturi de pamant, a caror valoare a fost indicata in ruble rusesti. Renato Usatii a mai raportat sase case si un garaj, precum si alte trei constructii. Toate aceste bunuri imobile s-ar afla in Federatia Rusa. Usatii a trecut in declaratie si trei ceasuri Breguet, doua cumparate in 2012, cu 70.000 de euro, respectiv 30.000 de euro, iar al treilea, in valoare de 150.000 de euro, i-a fost daruit. Candidatul a reportat si un automobil de model Rolls Royce, cumparat in 2019 cu 7,2 milioane de lei. Renato Usatii a mai indicat ca detine o cota-parte de 100% la organizatia Fundatia Renato Usatii.
Andrei Nastase
Liderul Partidului Politic Platforma Demnitate si Adevar, Andrei Nastase, va ocupa pozitia a doua in buletinul de vot. Are studii de jurist, a fost procuror pana in 2000, apoi director adjunct la AIR Moldova. In 2002 a devenit avocat, meserie pe care a practicat-o pana la implicarea in politica. Nastase a fost unul dintre avocatii oamenilor de afaceri Viorel si Victor Topa, condamnati la inchisoare in Republica Moldova, dar care s-au refugiat in Germania unde dezvolta afaceri prospere.
Andrei Nastase s-a lansat, oficial, in politica pe 13 decembrie 2015, cand a fost ales presedinte al Partidului Platforma Demnitate si Adevar (PPDA). Anterior el a fost liderul Platformei Civice Demnitate si Adevar, constituita in februarie 2013. In 2013 - 2018 Platforma Civica Demnitate si Adevar, apoi formatiunea politica cu aceeasi denumire au desfasurat cele mai ample proteste stradale antiguvernamentale din ultimii zece ani.
La alegerile prezidentiale din 2016, Andrei Nastase s-a inscris in cursa electorala, dar s-a retras in favoarea Maiei Sandu.
In iunie 2018, Nastase a fost ales primar al Capitalei la alegerile locale noi. Mandatul acestuia insa nu a fost validat pe motiv ca ar fi facut campanie electorala pe retelele de socializare in „ziua tacerii”. Decizia Judecatoriei Chisinau de invalidare a scrutinului electoral a fost criticata dur de experti locali, ambasadori si reprezentanti ai unor foruri internationale. Decizia a ramas in vigoare si dupa ce a fost contestata in instantele superioare. La mai mult de un an, in preajma alegerilor locale, Andrei Nastase a fost repus in drepturi, instanta constatand ca el nu a incalcat legislatia electorala. Nastase insa nu am mai putut sa preia functia de premar al Capitalei. In scutinul pentru functia de primar al Capitalei si la alegerile locale din toamna anului 2019 a pierdut in folosul socialistului Ion Ceban.
In urma alegerilor parlamentare din februarie 2019, Andrei Nastase a obtinut mandatul de deputat, candidand in circumscriptia electorala nr.33, Chisinau, si pe lista Blocului ACUM. A renuntat la mandatul de deputat si a acceptat sa faca parte din componenta Guvernului. Astfel, dupa retragerea PDM de la guvernare, in iunie 2019, Andrei Nastase a detinut functia de viceprim-ministru si cea de ministru al Afacerilor Interne in Guvernul condus de Maia Sandu.
In prezent, Nastase este consilier in Consiliul Municipal Chisinau. .
Conexiunea cu Air Moldova
RISE Moldova a scris intr-un articol din 2016, ca Procuratura Generala a confirmat intr-un raspuns dat jurnalistilor ca „in arhiva au fost identificate unele acte intocmite de catre ajutorul procurorului de transport Andrei Nastase, privind controalele efectuate asupra mai multor aspecte ale activitatii intreprinderilor din domeniul aviatiei civile, inclusiv la intreprinderea de stat AIR Moldova”. „Desi, ca urmare a controalelor, au fost stabilite un sir de derogari in activitatea Air Moldova (aflata in subordinea Administratiei de Stat a Aviatiei Civile (ASAC), condusa la acea data de Victor Topa – n.r.), nu au fost intreprinse actele de reactionare de procuror pe masura incalcarilor depistate”, nota RISE Moldova, cu referire la raspunsul PG. Ulterior Andrei Nastase a activat in cadrul AIR Moldova in calitate de vice-director. „Am acceptat oferta Air Moldova pentru ca era de perspectiva, cu investitii straine foarte mari. Este pura speculatie ca plecarea mea este legata de controalele la Air Moldova sau la ASAC si dosare initiate contra lui Victor Topa. Eu nu am emis nicio ordonanta pe numele lui Topa si nu am fost implicat in dosarele intentate de procuratura contra lui. De fapt abia in 2002, regimul comunist a pornit mai multe dosare contra lui Victor Topa”, declara Andrei Nastase, pentru sursa citata.
Averea si veniturile
Andrei Nastase locuieste intr-o casa la sol din orasul Codru, municipiul Chisinau, care a fost data in exploatare in 2014. Potrivit datelor cadastrale, imobilul valoreaza 2,23 milioane de lei si are o suprafata de 156 metri patrati. Casa este insa inregistrata pe numele mamei politicianului, Anna, care locuieste in satul ei de bastina, Mandresti, Telenesti. Intr-o explicatie oferita pentru portalul Moldova Curata, Andrei Nastase a adus urmatoarele argumente: „Cand am inceput sa-mi construiesc casa, era o perioada foarte tulbure, cand m-am luat la lupta cu acest regim care, pe de o parte, isi zicea pro-european, iar pe de alta parte, jefuia oamenii, ii deposeda de afaceri. Atunci am zis ca, daca ies in spatiul public si ma bat cu ei, atunci trebuie sa ma protejez. N-am facut nimic altceva decat sa ma protejez si mi-am protejat ceea ce aveam mai scump – casa familiei mele”.
Pe langa casa de la Codru, in care locuieste, Nastase este si proprietarul casei parintesti de la Mandresti, care i-a fost lasata drept mostenire cu toate anexele. La fel, familia lui Nastase a primit drept mostenire 2/3 din casa parintilor sotiei sale, din Bubuieci, municipiul Chisinau. Alaturi, pe aceeasi strada, sotii Nastase mai detin doua terenuri pentru constructii: unul de 25 de ari, cumparat in 2010 de la mama sotiei politicianului, si altul cu suprafata de 14 ari.
In declaratia de avere pentru ultimii doi ani, depusa de Andrei Nastase la CEC, politicianul a indicat venituri, in 2019, de 50,3 mii de lei din salariul de deputat, cu 78,3 mii de lei a fost remunerat pentru functia de ministru de Interne, iar 3.250 de lei le-au constituit indemnizatiile de consilier. Sotia sa, angajata la o companie germana, a avut venituri salariale, pe parcursul ultimilor doi ani, de 157.126 de euro. Alti peste 14 mii de euro le-au constituit indemnizatiile oferite de statul german pentru intretinerea copiilor. Andrei Nastase mai declara noua terenuri, o casa de locuit in orasul Codru, un apartament si mai multe bunuri imobile primite drept mostenire in satul Mandresti, raionul Telenesti. Acesta declara un singur automobil, un Nissan Maxima, fabricat in 2004 si cumparat in 2005, si un automobil de model Volvo XC90, produs in 2018, pe care l-a procurat in 2019 cu 41.750 de euro.
Fiind ministru al Internelor, Nastase a depus mai multe denunturi la Procuratura Generala, in baza carora au fost pornite dosare penale pentru coruptie impotriva fostului lider PD, Vlad Plahotniuc, si a altor demnitari, intre care si dosarul finantarii Partidului Socialistilor. .
Tudor Deliu
Reprezentantul Partidului Liberal Democrat, deputatul Tudor Deliu, va ocupa pozitia a treia in buletinul de vot.
Deliu a fost profesor, primar al satului Razeni, dupa care lector la Academia de Administrare Publica, inainte sa acceada in Parlamentul Republicii Moldova. Pentru perioade scurte a facut parte din Partidul Reformei si din Partidul „Pentru Neam si Tara”, apoi a aderat la PLDM. Tudor Deliu a fost deputat timp de doua mandate consecutive, pana la inceputul anului 2019, cand PLDM nu a mai participat la alegerile parlamentare. Din 2018 pana in august 2020, a fost presedinte al formatiunii, fiind succedat de Vlad Filat.
In declaratia de avere pentru ultimii doi ani, depusa de Tudor Deliu la CEC, politicianul a indicat venituri, in 2018, de 234 de mii de lei din salariul de deputat, iar in 2019, de 135 de mii de lei din salariul de presedinte al PLDM. Cu 28 de mii a fost remunerat pentru activitatea didactica la Academia de Administrare Publica, 230 de mii de lei reprezinta pensia candidatului, iar 20 de mii de lei le-au constituit indemnizatiile. Sotia sa, angajata la Colegiul de Ecologie, a avut venituri salariale, pe parcursul ultimilor doi ani, de 335 de mii de lei. Tudor Deliu mai declara doua apartamente si un garaj pe care il are in uz. Acesta a trecut pe hartie un singur automobil, de model Toyota Avensis, fabricat in 2004 si cumparat in 2012, cu 5.000 de euro.
Igor Dodon
Actualul presedinte, Igor Dodon, va ocupa pozitia a patra in buletinul de vot.
Cariera politica
Angajat in campul muncii din 1997, Igor Dodon a schimbat timp de opt ani, pana cand a ajuns in Guvern, mai multe functii in cadrul Bancii de Valori a Moldovei si a Comisiei Nationale de Valori Mobiliare. Din 2005, Dodon a intrat in politica mare, fiind numit mai intai viceministru al Economiei, iar peste un an se muta in fotoliul de ministru al Economiei si Comertului. Pastreaza functia pana in 2009, cand schimba legitimatia de membru al Cabinetului de ministri pe cea de deputat al fractiunii comunistilor, partid care l-a promovat in toti acesti ani. Doi ani mai tarziu, dupa esecul suportat in cadrul alegerilor locale pentru functia de primar al Capitalei, politicianul incepe sa se distanteze de comunisti. In noiembrie 2011, Igor Dodon paraseste fractiunea comunistilor din Parlament, impreuna cu Veronica Abramciuc si Zinaida Greceanii, formand „Fractiunea deputatilor neafiliati”. Ulterior, Dodon a aderat la Partidul Socialistilor din Republica Moldova. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Dodon accede in Parlament pe listele PSRM. Doi ani mai tarziu iese invingator in cadrul alegerilor prezidentiale.
Donatii electorale mai mari decat veniturile pentru trei ani
Din 2010 si pana in 2015, politicianul a donat in cele patru campanii electorale pentru parlamentare si alegeri locale 464.000 de lei. Pentru parlamentarele din 2010, Igor Dodon a contribuit cu 150.000 de lei, ceea ce reprezinta tot venitul familiei sale pentru anul 2009 (154.000 de lei), pentru localele din 2011 – cu 200.000 de lei, ceea ce reprezinta cu 48.000 de lei mai mult decat tot venitul familiei pentru anul 2010 (152.000 de lei), la parlamentarele din 2014 a donat 89.300 de lei, iar pentru localele din 2015 a oferit 25.000 de lei.
Fabrica de conserve, „conectata” la Dodon
Desi nu a indicat niciodata in declaratia sa de avere ca ar avea vreo afacere, presa a scris anterior ca Igor Dodon ar detine, prin intermediari, un pachet de actiuni la Fabrica de conserve din Calarasi, raionul de bastina al politicianului. Potrivit Capital Market, publicatia Comisiei Nationale a Pietei Financiare (CNPF), socialistul, ar detine nu mai putin de 37% din actiunile fabricii prin intermediul Alinei Botoc, o persoana de incredere a lui Igor Dodon, dar si prin intermediul firmei Hunter Elit Club, despre care presa a scris ca ar fi controlata de Ghenadie Merineanu, fratele sotiei lui Dodon, precum si pachetul majoritar de actiuni la Fabrica de vinuri din Oniscani, Calarasi, detinuta de SA Proura-Vin, prin aceleasi persoane.
Astazi, in acte, Hunter Elit Club apartine lui Veaceslav Anghel, membru al PSRM, tot el, potrivit unei investigatii realizata de Ziarului de Garda in parteneriat cu Centrul de Investigatii Jurnalistice, fondator initial al SRL Consacces, specializata in constructii, dar si SRL Exclusiv Media, care detine ziarul de limba rusa „Argumenti i Fakti”. La acest ziar lucreaza Galina, sotia lui Igor Dodon, dar si Ludmila, sotia lui Corneliu Furculita, deputat socialist si unul dintre cei mai importanti sponsori ai partidului. In prezent, Furculita este asociat unic al Exclusiv Media. Dodon recunoaste ca ii stie pe Botoc, Vladicescu si Merineanu, dar neaga ca ar avea vreo legatura cu Fabrica de conserve din Calarasi.
„Mafia carnii” si insusirea ilicita de bani
Tot Igor Dodon a fost acuzat in presa ca, in perioada in care era ministru al Economiei, ar fi instituit monopol la importul de carne, prin aprobarea Regulamentului „Cu privire la eliberarea autorizatiilor pentru importul unor produse”, in baza caruia o comisie speciala condusa pe atunci de socialist elibera autorizatiile pentru importul produselor de carne. Astfel a aparut „Mafia carnii”, deoarece autorizatiile erau eliberate doar unor afaceristi, la decizia lui Dodon. Printre oamenii de afaceri acuzati de directorul CCCEC Viorel Chetraru ca ar fi facut parte din aceasta „Mafie a carnii” se regasea si Serghei Iaralov, omul de incredere al lui Vlad Plahotniuc. CCCEC a investigat in 2009 aceasta schema monopolista de import a carnii, dar investigatiile s-au finalizat doar cu amendarea catorva companii implicate.
In aprilie 2009, a izbucnit un nou scandal cu implicarea lui Igor Dodon, dupa ce Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei (CCCEC) a efectuat o revizie pentru anii 2007-2008 in cadrul Institutului de Economie, Finante si Statistica a Academiei de Stiinte. Potrivit raportului, din 2006, bugetul statului ar fi fost secatuit cu cel putin 3,5 milioane de lei prin intermediul acestui institut. Desi n-a prestat nicio zi activitate stiintifica la institut, Dodon a beneficiat de un salariu de 6.000-7.000 de lei pe luna, plus suplimente consistente. Institutul era condus de actuala sefa a Consiliului Concurentei, Viorica Carare. Urmare a acestui control, Procuratura Generala ar fi pornit un dosar penal care insa, potrivit ziarului „Timpul”, s-a ratacit peste trei luni prin sertarele institutiei. Singura reusita este ca Igor Dodon, impreuna cu alti cinci angajati fictivi ai institutului au returnat salariile. Dodon a restituit statului 72.657 lei, recunoscandu-si astfel vina pentru insusire ilicita de bani.
Intermediarul de la importul energiei
De numele lui Igor Dodon este legata si o schema mai veche de import a energiei electrice din Ucraina, despre care Centrul de Investigatii Jurnalistice a scris inca in 2008. In baza unui contract negociat de ministrul de atunci al Economiei, Igor Dodon, incepand cu anul 2008, Republica Moldova a inceput sa procure energie electrica din Ucraina prin intermediul unei companii intermediare maghiare, Energo-Partner. Daca initial, conform unor clauze ale acordului moldo-ucrainean semnat de Igor Dodon, SA Energocom cumpara circa 70 la suta din energia importata din Ucraina prin intermediul Ukrinterenergo, iar celelalte 30 la suta – prin firma maghiara, din iulie 2008 lucrurile s-au inversat. Pretul energiei livrate de Ukrinterenergo era, potrivit jurnalistilor, cu 20-25 la suta mai mic decat cel al energiei livrate de Energo-Partner. Modificarea schemei de import a condus atunci la cresterea semnificativa a tarifelor interne la energie electrica, care au fost majorate, la 30 iulie, in medie cu 17 la suta. Contractul prin care Energo-Partner, controlata de un milionar ucrainean de origine slovaca, a devenit furnizor principal de energie electrica in Republica Moldova a fost semnat pe 20 mai 2008 de Alexandru Gusev, directorul general al Energocom, in prezenta ministrului Dodon.
„Lista Neagra”
In 2009, Igor Dodon a figurat si in „lista neagra” intocmita de jurnalistii de investigatie in cadrul proiectului „Parlamentul curat”. Astfel, candidatul la functia de deputat, din partea Partidului Comunistilor era acuzat ca ar fi utilizat pozitia de serviciu in interes de partid prin exercitarea presiunilor asupra membrilor Asociatiei Producatorilor de Marfuri din Republica Moldova, pe care i-a convocat la o sedinta in incinta Guvernului, pentru a obtine demiterea presedintelui acesteia. In alta ordine de idei, potrivit Curtii de Conturi, in baza ordinului ministrului Dodon din 30 mai 2007, patru angajati din aparatul central al ministerului ar fi primit sporuri excesive la salarii. Cei care au realizat lista candidatilor care nu corespundeau criteriilor de integritate au mai notat faptul ca, pe parcursul anilor 2007 si 2008, Igor Dodon a detinut alte functii remunerate, cum ar fi cea de presedinte al Consiliului de Administrare al Moldtelecom, ceea ce contravine Legii cu privire la Guvern. Aceasta interzice ministrilor detinerea altor functii remunerate. Mai mult, in perioada in care a fost ministru al Economiei si Comertului in Guvernul Greceanai, Igor Dodon a sustinut si a contrasemnat unele hotarari ale Executivului, secretizate ilegal, cu privire la alocarea unor sume de bani din Fondul de rezerva.
Banii din Bahamas
Multe dubii provoaca modul de finantare Partidului Socialistilor, condus de Igor Dodon pana ca acesta sa ajunga in fotoliul de presedinte. Rise Moldova a publicat in 2016 o investigatie potrivit careia Partidul Socialistilor ar fi beneficiat de sponsorizari de milioane de lei, proveniti dintr-o afacere secreta cu o companie off-shore din Bahamas, conectata la Federatia Rusa. Compania ar fi facut un transfer de peste 30 de milioane de lei, iar banii au intrat in Moldova cu cateva luni inainte de prezidentiale, prin intermediul Exclusiv Media, firma detinuta astazi de deputatul Corneliu Furculita si administrata de Petru Burduja, consilier municipal al PSRM in Chisinau. In baza unor contracte de imprumut, milioane de lei au ajuns din aceasta companie la mai multe persoane apropiate partidului si sponsori ai acestuia.
Desi provine din Bahamas, contractul de imprumut semnat de off-shore si firma lui Furculita a fost redactat in rusa si engleza, iar toate litigiile provocate de contract sunt reglementate de legislatia materiala si procesuala a Federatiei Ruse si urmeaza sa fie examinate de Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert din Moscova.
Exclusiv Media SRL,compania deputatului Corneliu Furculita, prin care au trecut banii socialistilor din Bahamas la sponsorii Partidului Socialistilor, a actionat jurnalistii in judecata si dupa mai bine de trei ani, RISE Moldova a castigat procesul in instanta de fond. Magistrata Maria Turcan a respins ca nefondata cererea de chemare in judecata a SRL Exclusiv Media catre RISE Moldova si Iurie Sanduta privind apararea reputatiei profesionale, obligarea dezmintirii informatiei mincinoase si denigratoare, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata.
Scandalul cu punga de la Plahotniuc
In luna mai curent, deputatul Iurie Renita a facut publica o secventa video de la intalnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc si Serghei Iaralov, din iunie 2019, in care se vede cum liderul PDM ii da lui Dodon o punga neagra. Iurie Renita a declarat ca va transmite secventa video procurorului general si ca va initia in Parlament procedura de demitere a lui Igor Dodon. In secventa video prezentata de Renita, se vede cum Plahotniuc ii da lui Dodon o punga de culoare neagra in care se presupune ca ar fi fost bani. Seful statului ii spune sa nu „umble cu culioacele” si sa transmita punga lui Cornel (se presupune ca e vorba despre Corneliu Furculita, n.r.), pentru ca acesta urmeaza sa achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov sa-i dea banii lui Costea (se presupune ca e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca sa-i transmita lui Cornel. Secventa video este o continuare a inregistrarii video de la intalnirea celor trei din iunie 2019, cand Dodon a declarat ca primeste lunar bani din Federatia Rusa pentru finantarea PSRM.
In luna iunie 2020, Procuratura Generala a dispus neinceperea urmaririi penale in cazul inregistrarilor video in care fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, ii transmite presedintelui Igor Dodon o punga de culoare neagra in care se presupune ca ar fi fost bani. Oamenii legii precizau ca „in cadrul procesului penal nu a fost posibil de stabilit continutul sacosei, precum si subiectul ce a realizat inregistrarea, fapt determinant pentru urmarirea penala si inaintarea vreunei acuzatii penale. In context, adevarul judiciar a fost stabilit reiesind din minimul de posibilitati de administrare a probelor de care a dispus Procuratura, respectiv, solutia s-a bazat pe probele legal administrate, la moment, fiind epuizate posibilitatile de a administra alte probe”.
Acuzat de recunoasterea independentei regiunii transnistrene
La 28 iulie 2020, in timpul unei intalniri la vila prezidentiala de la Condrita, Igor Dodon l-a numit pe liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, „presedinte al Transnistriei”. In timp ce mai multi experti s-au aratat revoltati de aceasta adresare este revoltatoare, Presedintia a raspuns printr-un comunicat ca a fost vorba despre un context protocolar. Mai multi veterani ai razboiului de la Nistru au protestat la poarta reseditei fata de atitudinea cu care Igor Dodon l-a tratat pe liderului autoproclamatei republici nistrene. Liderul Platformei Demnitate si Adevar, Andrei Nastase, a depus o sesizare la Procuratura Generala, in care i-a cerut sa investigheze gestul presedintelui Igor Dodon. Nastase considera actiunea lui Igor Dodon drept o ilegalitate, care, „coroborata cu operatiunea „Bolisoi paket” si tentativa de federalizare a tarii pe care le-a deconspirat inca in 2018, in 2019, constituie un act de tradare de tara si un grav atentat la statul Republica Moldova, care potrivit art.1 din Constitutie este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil”. Sesizarea lui Nastase a fost respinsa de PG.
Escapadele exotice
La inceputul anului curent, jurnalistii de la Ziarul de Garda au scris ca in ultimii 15 ani, desi a lucrat numai la stat, Igor Dodon s-a odihnit cu prietenii si familia in zone exotice ca Maldive, Seychelles, sau Dubai. Acesta ar fi cheltuit cateva zeci de mii de euro si pentru o vacanta in Grecia, oprindu-se intr-o vila de lux care apartine familiei procurorului general al Federatiei Ruse, Iurii Ceaika.
Distinctii pentru persoane dubioase
In luna septembrie 2020 Igor Dodon l-a decorat cu ordinul Gloria Muncii pe controversatul om de afaceri, Mihail Aizin, alias Kitaet, cunoscut in anii 90 ca lider al unui grup criminal organizat. Serviciul de presa al Presedintiei a anuntat ca Dodon „nu cunoaste toate persoanele recomandate” pentru decorare si „se va informa in privinta acestui caz separat”. Mihail Aizin si fratele sau, Oleg Aizin, alias Mao, s-au aflat in anii 90 la evidenta politiei drept conducatori ai unui grup criminal organizat, cunoscut ca „gruparea evreiasca”. Mihail Aizin a fost un apropiat al lui Valeri Rotari, alias Zelionii, un lider al lumii interlope a anilor 90, impuscat in 1999. Larisa Nefiodkina, vaduva lui Rotari, a declarat intr-un interviu in presa ca Mihail Aizin era invitat la toate sarbatorile si evenimentele de familie. In 2004, cand fostul presedinte Vladimir Voronin a declarat razboi criminalitatii organizate, Mihail Aizin, pe atunci in varsta de 39 de ani, a fost arestat. Dupa ce a fost eliberat, acesta a plecat impreuna cu fratele sau in Germania si a investit banii in afaceri, inclusiv in Republica Moldova.
Averile cu „chilipir”
Angajat la stat, Dodon a detinut multi ani la rand proprietati modeste. Proprietari ai unui apartament micut, cu doua camere, situat in cartierul Posta Veche, sotii Dodon, parinti ai doi copii, au trait ani la rand cu un venit mediu lunar de circa 13.000 de lei. Singurul lucru pe care si-l permitea Dodon era sa schimbe masinile si sa faca donatii generoase (mai mari decat venitul sau pentru un an de zile –n.r.) partidelor din care facea parte, in timpul campaniilor electorale. In 2013, Dodon reuseste sa isi vanda micul apartament, estimat de-a lungul anilor la pretul de 180.000, apoi de 230.000 de lei, la un pret de trei ori mai mare (735.000 de lei), si imediat isi cumpara o casa luxoasa, pe care o evalueaza, impreuna cu terenul aferent, la pretul de circa 2,5 milioane de lei. Expertii imobiliari au apreciat insa valoarea locuintei la pretul de cel putin patru milioane de lei. Potrivit datelor de la Cadastru, socialistul si-a vandut apartamentul colegului de partid, Corneliu Furculita, care se numara printre principalii sponsori ai Partidului Socialistilor, dar si fondator al Exclusiv Media.
In declaratia de avere pentru 2018 - 2019, Igor Dodon a indicat venituri in marime de 417 mii de lei din salariul de presedinte. Sotia sa, angajata la Exclusiv Media SRL, a incasat 784 de mii de lei in doi ani. Igor Dodon a raportat un teren intravilan de sase ari, in valoare de 452 de mii de lei si casa de 422,8 metri patrati, amplasata pe acesta. Valoare casei de locuit este de 2,1 milioane de lei. De asemenea, Dodon are de intors pana in 2028 un credit la banca, in valoare de 1,4 milioane de lei.
Violeta Ivanov
Reprezentanta Partidului Sor, Violeta Ivanov, va ocupa pozitia a cincea in buletinul de vot. Violeta Ivanov a fost viceministra, iar ulterior ministra a Ecologiei si Resurselor Naturale in perioada guvernarii comuniste. Ea se regaseste pe lista neagra intocmita de Initiativa Civica pentru un Parlament Curat in 2010. Potrivit ICPC, in anii 2008-2009, pe cand era ministra a Ecologiei si Resurselor Naturale, Violeta Ivanov a favorizat primariile conduse de reprezentanti ai comunistilor la repartizarea banilor din Fondul Ecologic National in detrimentul altor localitati.
A ajuns in Parlament in 2009 si, la inceput, a condus Comisia pentru mediu si schimbari climatice. La sfarsitul anului 2015, Violeta Ivanov, impreuna cu alti 13 colegi de partid, a parasit fractiunea PCRM, din care facea parte. Intre 2015 si 2017 a fost deputata neafiliata, dupa care a aderat la PDM. In luna mai a anului curent, Ivanov a parasit si fractiunea PDM, iar ulterior „a fost adoptata” de Partidul Sor.
Averea si veniturile
Veniturile declarate de Violeta Ivanov la CEC, pentru ultimii doi ani, se cifreaza la 401 mii de lei si au fost obtinute din activitatea de parlamentar. Sotul candidatei a completat bugetul familiei cu 435 de mii de lei. La banca familia Ivanov pastreaza in conturi 524 de mii de lei.
Singura proprietate declarata de reprezentanta partidului Sor este un apartament de 98 de metri patrati, procurat in 2017 cu 445 de mii de lei. O ancheta a Centrului de Investigatii Jurnalistice scoate la iveala ca apartamentul este amplasat intr-un bloc nou de pe strada Tudor Strisca din sectorul Botanica al Capitalei, evaluat cadastral la nu mai putin de 633 de mii de lei, in timp ce pe site-urile de publicitate, pretul pentru un metru patrat in blocul respectiv porneste de la 600 de euro. In ancheta se mai arata ca in 2017 Violeta Ivanov a vandut un apartament de 73 de metri patrati, pe care il detinea din 1995.
Presa a scris ca pe durata mandatului de deputat, Ivanov a reusit sa ridice si o casa cu doua niveluri. Potrivit Ziarului de Garda, una dintre fiicele deputatei, minora la acel moment, este, in acte, proprietara terenului pe care sotii Ivanov si-au ridicat o casa de lux, dar si stapana vechiului imobil de pe acel teren, demolat intre timp. La distanta de doi ani, casa Violetei Ivanov era aproape finisata, cel putin in exterior, au scris jurnalistii de la ZdG.
Fiica Violetei Ivanov, Margareta, a ajuns in atentia presei dupa ce a postat pe retelele de socializare poze in care isi afiseaza bijuteriile si gentile produse de marile case de moda. In una din poze apare un Jaguar in curtea unei case, insotita de comentariul „Cadoul perfect. Bun venit micuta”. Fiica deputatei s-a „laudat” si cu accesorii scumpe cum ar fi ochelari de soare marca Dior, pretul carora este de peste 300 de lire sterline, geanta de la Michael Kors, circa 300 de euro, farduri Dior - cca 40 de lire sterline. Preturile sunt afisate pe site-urile oficiale ale producatorilor. Dupa aparitia unor articole in mass-media despre luxul etalat de ea, Margareta Ivanov a restrictionat accesul al contul sau de Instagram si a sters o parte din poze. Solicitata de jurnalisti, deputata a mentionat la acel moment ca aceste stiri fac parte dintr-un scenariu de denigrare a sa.
CNI nu a depistat nereguli
Comisia Nationala pentru Integritate (actuala Autoritate Nationala de Integritate, n.r.) a dispus initierea unui control, iar in final a decis sa claseze cauza privind averea si proprietatile deputatei. „Tinand, cont de explicatiile persoanei supuse controlului si de faptul ca omisiunile admise in continutul declaratiei nu s-au produs intentionat, totodata fiind inexistenta situatia de diferenta vadita intre veniturile realizate pe parcursul anului 2015 si proprietatea dobandita in aceeasi perioada, se constata lipsa incalcarii intentionate a regimului juridic al declararii veniturilor si proprietatii pentru anul 2015 de catre dna Violeta Ivanov, deputat in cadrul Parlamentului Republicii Moldova”, se arata in actul de constatare emis de CNI la 21 iulie 2016.
Maia Sandu
Lidera Partidului Actiune si Solidaritate, Maia Sandu, va concura pentru functia de presedinte al Republicii Moldova de pe pozitia a cincea in buletinul de vot.
Maia Sandu a facut un masterat in administratie publica, la Harvard Kennedy School of Government, in Statele Unite ale Americii. Dupa absolvirea facultatii, in 1994, s-a angajat in calitate de consultant si sef adjunct de directie la Ministerul Economiei. Intre 1998 si 2005 a fost economist la Oficiul Bancii Mondiale de la Chisinau. In 2005, s-a intors la Ministerul Economiei, unde a ocupat functia de sef al Directiei generale politici macroeconomice si programe de dezvoltare, iar mai apoi, in perioada 2007-2009, a activat in calitate de consultant pe reforma administratiei publice centrale. In 2010-2012 a fost consilier al directorului executiv al Bancii Mondiale, la Washington. Din aceasta functie, a revenit in Moldova in iulie 2012, atunci cand a fost propusa de premierul liberal-democrat Vlad Filat pentru a prelua mandatul de ministru al Educatiei.
Perioada in care Maia Sandu a fost ministra a Educatiei a fost marcata de un sir de reforme in acest domeniu, cum ar fi introducerea unor reguli mai dure la organizarea examenelor de bacalaureat. Cele mai mari critici le-au provocat instalarea camerelor de luat vederi si a detectoarelor de metale. O alta reforma importanta in domeniul invatamantului a fost adoptarea unui nou Cod al Educatiei, care prevedea consolidarea autonomiei institutiilor de invatamant, alegerea directorilor scolilor in baza de concurs, pentru cel mult doua mandate cu durata de cinci ani fiecare etc.
Cariera politica
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Maia Sandu a candidat pe listele liberal-democratilor la functia de deputat. Actele oficiale depuse de PLDM la CEC indica faptul ca Maia Sandu era atunci membru de partid. Ulterior insa, in mai 2015, ea a declarat ca, oficial, nu a fost niciodata membru PLDM. In decembrie 2015, la cateva luni dupa ce a fost exclusa de la guvernare, pe pagina sa oficiala de pe Facebook, Maia Sandu a anuntat lansarea Miscarii „In PAS cu Maia Sandu” pentru crearea unui nou partid politic.
In anul 2016, Maia Sandu a candidat la alegerile prezidentiale, dar a pierdut in fata lui Igor Dodon. La alegerile parlamentare din februarie 2019, Sandu a acces in Legislativ, insa a renuntat la mandatul de deputat in favoarea functiei de premier. In noiembrie 2019, la doar cinci luni de la investirea Guvernului Sandu, Executivul a fost demis. Motiunea de cenzura a fost inaintata de Partidul Socialistilor si votata de catre deputatii socialisti si democrati. Se intampla dupa ce Maia Sandu si-a asumat raspunderea pentru promovarea unui proiect de lege privind modificarea Legii Procuraturii, care prevede o noua procedura de numire a procurorului general. Deputatii socialisti au acuzat Guvernul Sandu de faptul ca ar incerca sa controleze politic procuratura. Maia Sandu, la randul sau, a declarat ca prin modificarea Legii Procraturii, prin care candidaturile la functia de procuror general vor fi propuse de catre prim-ministru Consiliului Superior al Procurorilor, se infaptuieste reforma justitiei.
Maia Sandu si deciziile controversate ale Guvernului Leanca
Maia Sandu a facut parte din guvernele care au votat pentru acordarea garantiilor de stat celor trei banci falimentare: Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank. In cazul primei garantii, in valoare de 9,5 miliarde de lei, lidera PAS nu a participat la sedinta la care a fost luata aceasta decizie, fiind degrevata din functia de ministra pe perioada participarii in campania electorala pentru alegerile parlamentare din 2014. Sandu a participat insa la a doua sedinta, unde a fost luata decizia de acordare a creditului de urgenta in valoare de 5 miliarde de lei, insa, conform stenogramei facute publice de premierul Pavel Filip, ea a fost printre putinii care s-au opus adoptarii hotararii. Stenogramele dezvaluie ca Maia Sandu si guvernatorul Bancii Nationale au avut discutii aprinse pe marginea proiectului de hotarare. Ministra Educatiei intreba indignata de ce ar trebui cetatenii Republicii Moldova sa plateasca pentru iresponsabilitatea Bancii Nationale care nu a intervenit la timp. „Eu trebuie sa votez pentru porcaria aceasta?”, intreba Maia Sandu, reprosandu-i guvernatorului BNM ca nu a informat periodic Guvernul despre situatia din sistemul bancar, dar se adreseaza ministrilor doar pentru a le cere sa repare situatia. Potrivit stenogramei, pozitia lui Dragutanu a fost sustinuta de ministrul Finantelor, Anatol Arapu, si viceministrul Justitiei, Nicolae Esanu. Directorul CNA, Viorel Chetraru, a precizat ca ceea ce se intampla in acel moment in sistemul bancar este o infractiune. Totusi, Maia Sandu a votat atunci pentru acordarea imprumutului. Intr-o dezbatere electorala organizata pe 7 octombrie 2016 de Centrul de Investigatii Jurnalistice, politiciana a explicat ca prin acest vot a incercat sa salveze depozitele bancare ale oamenilor simpli.
Averea Maiei Sandu
In declaratia de avere pentru 2018-2019, depusa de Maia Sandu la CEC, politiciana a indicat venituri in marime de 162 de mii de lei din salariul de deputata, dar si cel de pri-ministra. 500 de RON a obtinut pentru sustinerea unei conferinte in 2018, iar 930 de dolari constituie dobanda din depozitul bancar. Candidata mai declara un apartament de 74,5 metri patrati, evaluat la 440 de mii de lei, precum si un automobil de marca Toyota RAV4, in valoare de 170 de mii de lei. La banca, Maia Sandu pastreaza peste 24 de mii de dolari.
Octavian Ticu
Octavian Ticu va ocupa pozitia a saptea in buletinul de vot. Deputatul candideaza la functia de sef al statului din partea Partidului Unitatii Nationale (PUN).
Octavian Ticu are 46 de ani si este originar din satul Costuleni, raionul Ungheni. Este absolvent al unei facultati de istorie si fost boxer profesionist. In anul 1996 a participat la Jocurile Olimpice. A facut licenta, masteratul si doctoratul la Facultatea de Istorie a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, Romania. Din 2003 a ocupa mai multe functii in cadrul Universitatii Libere Internationale din Moldova, de la sef de catedra pana la cea de director al Institutului de Istorie si Stiinte Politice a institutiei de invatamant. Din anul 2012 este membru al Comitetului Executiv in proiectul international Sharing History Cultural Dialogues, Proiect al Uniunii Europene si EUROCLIO (Asociatia Profesorilor de Istorie din Europa).
S-a implicat in politica in anul 2013, cand a detinut, pentru o scurta perioada, functia de ministru al Tineretului si Sportului in Guvernul Iurie Leanca, fiind propus de Partidul Liberal. Cand a plecat din functie, acuzand unii factori de decizie de la Minister ca ar comite fraude, premierul de atunci Iurie Leanca a afirmat ca i-a propus lui Ticu postul de consilier pe probleme de tineret si sport, dar ca acesta a refuzat. In pofida acestor declaratii, in martie 2015, Octavian Ticu s-a alaturat grupului de initiativa de formare a Partidului Popular European din Moldova, motivandu-si decizia prin faptul ca PPEM este „un partid antisistemic, de protest” si ca are sustinerea UE si a factorilor de decizie de la Bruxelles. La alegerile locale generale din 14 iunie 2015 Octavian Ticu a fost ales consilier raional in Ungheni din partea Blocului electoral „Platforma Populara Europeana din Moldova — Iurie Leanca”. El a renuntat la functie la doua luni de la obtinerea mandatului. Pe 20 august 2015, in cadrul sedintei consiliului raional Ungheni, Octavian Ticu a anuntat ca paraseste Partidul Popular European si si-a depus si mandatul de consilier raional, aratandu-se nemultumit de felul cum s-a facut coalitie la nivel raional.
In iunie 2018 Octavian Ticu s-a alaturat protestelor impotriva guvernului, organizate de partidele pro-europene de opozitie. Dupa alegerile parlamentare din februarie 2019, a acces in Parlament, in fractiunea Platforma DA a blocului ACUM. El este singurul deputat al blocului ACUM care nu a semnat acordul, din 8 iunie, dintre ACUM si PSRM. De asemenea, el nu a votat pentru alegerea Zinaidei Greceanii in functia de presedinta a Parlamentului si a lui Ruslan Flocea la sefia Centrului National Anticoruptie. In septembrie 2019, Ticu a parasit fractiunea Platforma DA, dar a ramas deputat independent. A participat la alegerile locale generale, ca reprezentant al Partidului Unitatii Nationale, insa nu a obtinut un numar suficient de voturi pentru a trece de turul intai. Din luna decembrie 2019 pana in prezent, este presedinte al PUN.
Averea si veniturile
In declaratia de avere si interese personale pentru ultimii doi ani, depusa la CEC, candidatul arata ca in 2018-2019 a avut venituri din mai multe surse in valoare totala de 994 de mii de lei. Candidatul detine un apartament cu o suprafata de 128,3 metri patrati, dobandit in anul 2015 si a carui valoare ar fi de 739.530 de lei. La bunuri mobile, Octavian Ticu indica faptul ca detine o masina Ford Focus produsa in 2017 si cumparata in 2018 cu 214.555 de lei. Pe conturi curente detinea la momentul depunerii declaratiei 27 de mii de lei. Pe un alt cont curent, deschis in Romania, Octavian Ticu detinea 9.700 de euro.
Dorin Chirtoaca
Reprezentantul Miscarii Politice „Unirea”, Dorin Chirtoaca, va ocupa pozitia a opta in buletinul de vot.
Este presedintele Partidului Liberal, formatiune cu care a castigat consecutiv trei mandate de primar. Primul mandat l-a obtinut la 17 iunie 2007 (la 29 de ani), acumuland 61,17 % din sufragii in confruntarea cu Veaceslav Iordan, candidatul comunistilor. In 2009, in ambele scrutine parlamentare, a fost primul pe lista de candidati ai Partidului Liberal, insa nu a devenit deputat, alegand sa ramana la Primarie. In 2011, l-a confruntat pe Igor Dodon si a mai obtinut un mandat de primar al Capitalei. Dupa alegerile locale generale din 2015, a obtinut cel de-al treilea mandat de primar, confruntandu-se cu Zinaida Greceanii, candidata PSRM.
In septembrie 2016, un grup de consilieri din CMC au incercat sa initieze un referendum privind revocarea lui Dorin Chirtoaca. La mijlocul lunii septembrie 2016 tentativa a esuat. Initiativa a fost sustinuta de 32 de alesi locali, fiind necesare inca doua voturi. La jumatate de an distanta, Curtea de Apel Chisinau a admis demersul PSRM privind inregistrarea grupului de initiativa pentru organizarea si desfasurarea referendumului pentru demiterea lui Dorin Chirtoaca. Referendumul insa a esuat. La urne s-au prezenatat 110.502 cetateni, adica 17,53% din alegatorii inregistrati in municipiu, din minimumul necesar de 33% din alegatori.
La 16 februarie 2018, dupa ce, pe numele sau au fost deschise doua dosare penale, si dupa ce PL parasise majoritatea parlamentara controlata de PDM, pentru a bloca ramanerea Silviei Radu in functia de primar interimar, Dorin Chirtoaca a demisionat, generand alegeri locale noi. In februarie 2019, la alegerile parlamentare, a candidat la functia de deputat in circumscriptia nr. 32, arondata suburbiilor Capitalei, a obtinut insa doar 11,39% din numarul total de voturi valabil exprimate.
Conflictele de interese
La 8 octombrie 2015, Comisia Nationala de Integritate (actuala Autoritate Nationala de Integritate, n.r.) a constatat ca Dorin Chirtoaca a incalcat regimul juridic al conflictelor de interese si a favorizat SC Delta ACM - 93 SRL la licitatia pentru restabilirea bulevardelor Stefan cel Mare si Sfant, Constantin Negruzzi si Vasile Alecsandri din Capitala, proiect ce valora 11,5 milioane de euro, bani imprumutati. Comisia a dedus ca primarul ar fi avut un interes personal atunci cand a desemnat invingatoare compania care anterior a castigat concursul privind reabilitarea strazii Alecu Russo din Chisinau si pentru care municipalitatea a scos din hazna circa 75 de milioane de lei. Comisia a expediat actul de constatare Centrului National Anticoruptie cu propunerea de a-i aplica edilului o amenda contraventionala. Chirtoaca a ramas insa nesanctionat pe motiv ca expirase termenul de prescriptie (de trei luni) prevazut in Codul Contraventional. Totusi, Chirtoaca a actionat in judecata CNI, cerand anularea deciziei de constatare a abaterii. Atat Judecatoria Rascani, cat si Curtea de Apel Chisinau i-au dat dreptate liberalului, iar la 29 martie 2017, Curtea Suprema de Justitie a pus punct acestui dosar, decizia prin care CNI l-a gasit vinovat pe Dorin Chirtoaca de conflict de interese fiind anulata.
In 2015, Dorin Chirtoaca a mai fost, de cel putin doua ori in atentia CNI, care a investigat eventuale conflicte de interese in care acesta a fost implicat. In iulie 2015, CNI stabilea ca Dorin Chirtoaca nu a indicat calitatea sa de membru in organele de conducere ale Partidului Liberal in declaratia sa cu privire la interese personale pentru 2013. Chirtoaca s-a scuzat atunci, spunand ca ar fi vorba de o „omisiune neintentionata”. CNI a remis, totusi, materialele Procuraturii Generale, cerand pedepsirea primarului. Cazul s-a consumat la Procuratura. In august 2015, Chirtoaca a ajuns din nou in vizorul CNI, pentru ca ar fi incalcat regimul juridic al conflictului de interese la instrainarea unui imobil, cu statut de monument de arhitectura, in favoarea Partidului Liberal. La 27 iunie 2013, Consiliul Municipal Chisinau (CMC) a emis o decizie prin care i-a acordat Partidului Liberal o cladire cu o suprafata totala de 299,8 metri patrati in chirie, pe un termen de 10 ani, pentru o plata anuala de 109 mii de lei. Viceprimarul Nistor Grozavu a fost persoana din Primarie care a asigurat controlul indeplinirii Deciziei. Grozavu si Mihai Ghimpu au semnat un contract de locatiune. Desi Nistor Grozavu era subalternul lui Chirtoaca, iar Mihai Ghimpu, unchiul primarului si liderul partidului din care acesta face parte, membrii CNI au ajuns la concluzia ca „Dorin Chirtoaca nu a luat decizia de dare in chirie a sediului catre PL si nu a participat la luarea acesteia sau la executarea Deciziei CMC, intrucat executarea ei a fost pusa in sarcina viceprimarului Nistor Grozavu. Prin urmare, Comisia conchide ca, faptele relatate nu intrunesc elementele constitutive ale conflictului de interese”.
Afacerile fratelui si scandalul privind panourile publicitare din Chisinau
In 2015, in presa au aparut investigatii vizand legatura dintre fratele lui Dorin Chirtoaca si compania de constructii Lucet-Comert, care a castigat, in Chisinau, licitatii de milioane de lei (constructia pietonalei, locuri de parcare in mai multe cartiere din Chisinau, constructia blocurilor in cadrul proiectului „Prima Casa”). S-a vehiculat ca firma ar fi castigat contracte, deoarece ar fi fost controlata de fratele primarului. Directorul intreprinderii a negat insa aceste acuzatii. In 2016, Ziarul de Garda a scris ca gheretele „Coffee Time” din Chisinau ar apartine fratelui lui Dorin Chirtoaca si ar fi fost amplasate in diferite locatii prin „dispozitii de exceptie” semnate de edil si anulate ulterior prin decizii judecatoresti definitive. Dupa cum argumenta Directia juridica a Primariei, deciziile au fost ignorate pe motiv ca „CSJ a anulat dispozitia de amplasare a gheretelor, nu si autorizatia” de functionare a SRL-ului. Gheretele erau gestionate de firma Edera Trio cu sediul in apartamentul soacrei fratelui sau. Dorin Chirtoaca a spus ca familia sa are o activitate in domeniul apelor minerale din 1993 si nu are nicio legatura cu firmele care detin gherete de comercializare a cafelei.
Tot in 2016 a izbucnit si scandalul mediatic vizand interesele „liberale” din spatele „razboiului” panourilor publicitare din Chisinau. Erau afectate interesele tuturor agentiilor de publicitate din Chisinau cu exceptia a trei dintre ele, iar jurnalistii Ziarului National au constatat ca acestea ar fi fost administrate, prin interpusi, de un consilier municipal liberal si doi parteneri de afaceri ai liderului PL. Proprietarul agentiei „Neorama” mentiona atunci ca „asa-zisul „razboi al panourilor” lansat de primarul Dorin Chirtoaca nu este decat un pretext pentru a inlatura concurentii companiilor apropiate Partidului Liberal si familiei primarului”.
Invinuit in doua dosare penale
Dorin Chirtoaca a fost retinut in dosarul parcarilor cu plata la 25 mai 2017, fiind banuit de trafic de influenta. El i-ar fi dat indicatii viceprimarului Capitalei, care era presedinte al Comisiei de selectare a companiilor ce urmau sa implementeze proiectul parcarilor in municipiul Chisinau, sa semneze contractul cu firma EME PARKLEITSYSTEM GmbH fara avizul Consiliului Municipal Chisinau. CNA preciza ca acest lucru s-a intamplat chiar daca prevederile Legii cu privire la parteneriatul public-privat stabilesc expres ca, dupa desemnarea castigatorului, se negociaza clauzele contractuale si, doar dupa aceasta, proiectul se transmite spre aprobare si semnare Consiliului Municipal Chisinau.
Pe parcursul anchetei, au fost documentate mai multe intalniri dintre gestionarul din umbra al companiei castigatoare si seful Directiei transport public si cai de comunicatii a Primariei - intalniri in cadrul carora a fost discutata schema de trucare a licitatiei, participarea primarului general la urgentarea semnarii contractului, dar si un „bonus” pentru serviciile prestate. „In cadrul audierilor efectuate pe parcursul urmaririi penale, s-a stabilit ca, in urma intelegerii prealabile dintre omul de afaceri si seful Directiei transport public, ultimul avand rolul de intermediar dintre businessman si primar, responsabilul de la Primarie este sfatuit sa inregistreze o companie off-shore in Cipru, care ulterior devine asociat al EME PARKLEITSYSTEM GmbH cu o cota de 26 la suta. Potrivit marturiilor oferite in cadrul anchetei, 26 la suta din veniturile companiei era acea multumire pentru semnarea contractului de parteneriat public-privat intre compania EME PARKLEITSYSTEM GmbH si Primaria Capitalei, dintre care 13 procente ii reveneau primarului si alte 13 la suta sefului Directiei transport public si cai de comunicatie”, se mai arata in comunicatul CNA. In continuare, dupa ce compania din Cipru devine asociat al EME PARKLEITSYSTEM GmbH, primarul ar fi dat indicatii pentru deschiderea ofertelor si initierea licitatiei, iar compania numita devine castigatoare.
La 26 mai 2017 Dorin Chirtoaca a fost plasat in arest la domiciliu, iar mandatul de arestare a fost prelungit in mai multe randuri. La 21 iulie 2017, dosarul a fost trimis in judecata, iar la 28 iulie 2017, instanta a dispus suspendarea lui Dorin Chirtoaca din functia de primar. Oamenii legii sustin ca, primarul municipiului Chisinau a savarsit corupere pasiva si trafic de influenta. Dosarul se afla la etapa examinarii in prima instanta.
In cel de-al doilea dosar penal, Dorin Chirtoaca este acuzat ca ar fi prejudiciat bugetul municipal cu peste 66 de milioane de lei. In calitate de primar acesta a incheiat tranzactii de impacare cu persoanele care au prezentat acte executorii ale instantelor judecatoresti, prin care CMC era obligat sa le asigure cu locuinte. Adica le-a oferit bani. Asta in timp ce CMC era obligat sa acorde persoanelor si familiilor acestora spatiu locativ cu drept de folosinta, nu sa le acorde mijloace financiare pentru procurarea spatiului locativ in proprietate privata. Acest dosar se afla abia la etapa urmaririi penale. In ambele cazuri, Chirtoaca se declara nevinovat si sustine ca dosarele au la baza motive politice.
Averea si veniturile
In declaratia de avere pentru ultimii doi ani, depusa de Dorin Chirtoaca la CEC, politicianul a indicat venituri in marime de 351 de mii de lei, din salariul de primar, cel de consilier politic si de presedinte al Partidului Liberal. Chirtoaca mai declara un teren intravilan, o casa de locuit cu acareturi si trei garaje, mostenite in 2014, precum si un apartament de 71,8 metri patrati, cumparat un an mai tarziu. Acesta a trecut pe hartie doua automobile, un Opel cumparat in 1993 si un BMW pe care il are in posesie. La banca Dorin Chirtoaca pastreaza 307 mii de lei.
Materialul a fost realizat in cadrul Campaniei media „Cresterea gradului de constientizare a coruptiei in domeniul achizitiilor publice”, desfasurata de Centrul de Investigatii Jurnalistice cu suportul National Endowment for Democracy.