Deputați din patru fracțiuni parlamentare își vor împărți timpul între activitățile din Parlament și prezentarea la sediul instanțelor de judecată. Fie că e vorba despre fapte penale, cauze contravenționale sau civile, procesele aleșilor poporului cu dosare „la activ” sunt urmărite cu interes, așa cum deznodământul judiciar definitiv al unor procese penale, de exemplu, ar putea duce la resetarea componenței Parlamentului de legislatura a XII-a, în următorii patru ani. Portalul Anticoruptie.md a documentat stadiul proceselor care îi au în calitate de învinuiți, reclamanți sau pârâți pe aleșii poporului care, în urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie, au câștigat fotoliile râvnite de legiuitori.

Fracțiunea Socialiștilor - Igor Dodon

Dosarul denumit generic „Kuliok” este unul dintre cele de rezonanță și se află la faza de examinare a probelor apărării.

Igor Dodon, lider PCRM și membru al fracțiunii Socialiștilor din Parlament, este învinuit pe două capete de acuzare pentru corupţie pasivă, episodul din înregistrarea video în care primeşte de la oligarhul Plahotniuc punga cu bani, pentru ca să facă alianţă cu PDM, precum şi acuzaţia de finanţare ilicită a Partidului Socialiştilor.

În luna februarie curent, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor în susținerea învinuirii în privința lui Dodon Igor, conform cărora acestuia i se incriminează că, urmărind promovarea intereselor lui Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, care au creat și conduceau o organizație criminală și care aveau interesul de a controla procesele politice, sociale și economice din Republica Moldova, precum și de a se eschiva de la răspundere penală în Federația Rusă, a pretins și a acceptat de la aceștia bani în sumă de la 600.000 până la 1.000.000 dolari SUA. Suma menționată era pretinsă de către Igor Dodon pentru achitarea cheltuielilor curente ale partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (PSRM), inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților aceluiași partid. 

Cauza penală a fost expediată în instanța de judecată în octombrie 2022.

În cadrul ședințelor de judecată în fața Curții Supreme de Justiție au fost audiați 15 martori, precum și au fost examinate un șir de procese-verbale și documente. Prezentarea probelor a durat mai bine de 2 ani, din motivul schimbării componențelor completelor de judecată de mai multe ori din cauza demisiilor judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție din cauza procedurii de vetting inițiate în martie 2023, înaintării mai multor cereri din partea apărării, cum ar fi cereri de recuzare și imposibilității asigurării prezenței martorilor în fața instanței.

La moment, sunt examinate probele apărării, care sunt constituite din peste 190 de persoane, enunțate în lista probelor prezentată în ședința preliminară.

Dosarul Energocom +

Ex- președintele Igor Dodon este acuzat de depășirea atribuțiilor în interesul unui grup criminal. Schemele folosite au fost deconspirate în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice încă în anul 2008. Igor Dodon a respins de fiecare dată acuzaţiile care i se aduc și a declarat că dosarul ar fi unul politic.

Dosarul denumit generic ,,Energocom” a fost trimis în judecată, pentru examinare în fond, pe 9 septembrie 2022.  Fostului șef de stat i se incriminează săvârșirea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, de o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat. Învinuirea se referă la acțiunile acestuia din perioada anilor 2008-2009, atunci când a deținut funcția de Prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei și Comerțului.

„Igor Dodon este învinuit că, din poziția pe care o avea la acel moment, deținând funcția de Prim-viceprim-ministru, ministru al economiei și comerțului, în perioada lunii mai 2008 a semnat avizul care a favorizat încheierea de către directorul general al SA „Energocom” cu o companie străină din Ungaria, a unui contract privind procurarea energiei electrice pentru Republica Moldova, în volum de 2 320 000 000 kw/h, pentru perioada lunilor mai 2008 - iunie 2009, contrar prevederilor legale ce viza la acel moment activitatea autorității publice centrale de administrare a energeticii în persoana Ministerului Economiei și Comerțului și în special atribuțiile funcționale al Ministrului Economiei și Comerțului”, susțin acuzatorii.

Astfel, potrivit prevederilor contractului încheiat cu compania străină prețul energiei electrice pentru perioada lunilor mai-septembrie 2008 inclusiv, a constituit 0,053 dolari SUA pentru 1 kw/h, și respectiv de 0,058 dolari SUA pentru 1 kw/h pentru energia electrică livrată în perioada de timp cuprinsă între lunile octombrie 2008 – iunie 2009 inclusiv, deși SA „Energocom” avea deja negociate și încheiate două contracte de furnizare a energiei electrice la un preț mai ieftin cu 29%.

Următoarea ședință este planificată pentru data de 14 noiembrie.

La dosarul Energocom este conexat și cel în care ex-preşedintele Igor Dodon şi consoarta sa Galina Dodon sunt acuzați de uz de fals în acte publice. Procurorii declară că aceștia ar fi încercat să plece peste hotare cu un certificat medical eliberat nejustificat pe numele copilului mai mic al cuplului. Alături de soţii Dodon, pe banca acuzaţilor a fost chemat şi medicul care a semnat certificatul.

În cadrul investigațiilor efectuate de către procurori, a fost stabilit că Igor Dodon, în privința căruia era aplicată măsura preventivă „obligarea de a nu părăsi țara” într-o cauză penală examinată de Curtea Supremă de Justiție, a prezentat instanței „documentul oficial fals și, în temeiul acestuia, a solicitat permisiunea pentru plecare în România, sub pretextul de a efectua un tratament post-COVID fiului său minor”.

La 19 ianuarie 2023, apărătorii lui Igor Dodon în ședință de judecată au înaintat o cerere prin care au solicitat încuviințarea acestuia să părăsească Republica Moldova, în perioada 28 ianuarie 2023 – 05 februarie 2023, pentru a asigura un tratament de reabilitare post Covid-19, în România, a fiului său, anexând în acest sens un șir de acte ce ar confirma necesitatea deplasării peste hotare.

În data de 26 ianuarie, Procuratura Anticorupție a înaintat un demers la Curtea Supremă de Justiție, privind înlocuirea măsurii preventive în privința fostului președinte, Igor Dodon. Procurorii au solicitat arestul la domiciliu și obligarea de a nu părăsi țara. Totul, după ce au discutat cu medicul care a prescris recomandarea și care ar fi declarat că nu-i este cunoscut numele pacientului.

La rândul său, Igor Dodon a declarat că medicul ar fi fost amenințat ca să dea astfel de declarații și a calificat drept acțiuni „lipsite de bun simț” perchezițiile la instituția medicală.

Litigii de apărare a onoarei

Anul trecut, judecătorul Roman Pascari a respins cererea lui Igor Dodon, în litigiul împotriva ex-vicepreședintelui Parlamentului, Alexandru Slusari. Dodon l-a acționat în judecată pe Slusari, care este martor și în dosarul „Kuliok” pentru faptul că l-a numit „conducătorul grupului criminal Bahamas”, în cadrul unei emisiuni televizate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a realizat o anchetă în care a deconspirat cum banii offshore-ului din Bahamas au ajuns să fie folosiți în campania electorală a fostului președinte.

În noiembrie 2021, ex-preşedintele Igor Dodon l-a acţionat în judecată pe fostul vice-preşedinte al Parlamentului, Alexandru Slusari, pe motiv că i-a lezat cinstea, onoarea şi reputaţia profesională.

Anunţul a fost făcut de către Alexandr Slusari pe reţelele de socializare. ,,Dânsul pretinde că are onoare și reputație profesională. Tac despre onoare, dar reputația lui este reflectată în mai multe video cu Plahotniuc și mai multe poze din vacanțele sale de lux. Cel mai mult lui Igor Dodon îi plac banii, câștigați nu prin muncă și afaceri, ci prin combinațiile politice.Desigur, că la judecata demnității lui Igor Nicolaevici voi veni cu culiocul. Mă gândesc acum ce să pun în el și ce să scriu pe el”, a scris Slusari.

Slusari a depus mărturii în procesul în care fostul președinte este judecat pentru presupusă luare de mită de la fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc, în 2019.

Igor Dodon figurează în alte două cauze penale, care se află la faza de cercetare judecătorească, pentru folosirea unor acte false, corupție și trădare de patrie. Acestea sunt gestionate de procurorii anticorupțoe, care nu au oferit informații noi despre finalizarea acestora și expedierea în instanță.

Marcel Cenușă

În aprilie 2022, nouă funcționari din Cahul, inclusiv președintele raionului, socialistul Marcel Cenușa, deputat în actuala legislatuură, au fost reținuți de către procurorii anticorupție și ofițerii Direcției generale

 teritoriale Sud a Centrului Național Anticorupție, în cadrul mai multor cauze de corupere pasivă, activă și abuz de serviciu.

„Președintele Consiliului raional Cahul, împreună cu șeful Direcției Construcții, un subaltern de-al acestuia, cu responsabili de domeniul achizițiilor publice ai Consiliului, precum și în complicitate cu reprezentanții unor agenți economici, ar fi organizat trucarea mai multor licitații publice. Aceștia ar fi semnat anticipat contracte pentru reparația și întreținerea unor obiecte publice, favorizând agenții economici, pe care i-ar fi gestionat din umbră. Totodată, abuzând de funcțiile lor și urmărind interesele personale, funcționarii ar fi transferat pe conturile agenților economici mijloace financiare, chiar dacă lucrările nu au fost finalizate”, se menționa într-un comunicat al CNA, care citează materialele cauzelor penale.

Primarul ar fi fost convins să semneze mai multe contracte de valoare mică pentru diverse lucrări de reparații și întreținere, cauzând prejudicii considerabile bugetului local.  

Cenușă a calificat învinuirile drept tentative de discreditare politică și de pressing. Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cahul.

Următoare ședință este planificată pentru luna februarie 2026, după ce examinarea cauzei a fost amânată de mai multe ori. Cauza este în gestiunea judecătorului Mihail Bușuleac.

Bogdat Țîrdea este un alt deputat al fracțiunii Socialiștilor, care s-a produs de mai multe ori pe post de reclamant, în special împotriva unor instituții media. 

Pe rolul primei instanțe sunt cel puțin două procese de apărare a onoarei, demnității și reputației profesionale la cererea lui Țîrdea. Este vorba despre cauzele Țîrdea vs SRL BRIGHT COMMUNICATIONS și SRL SIMPALS.

În septembrie curent a  fost pronunțată hotărârea într-o acțiune împotriva portalului Deshide.md, care a publicat un material în care citează o investigație Eureporter, bazată pe înregistrări audio apărute pe lubyankaleaks.org, despre campania prezidențială a lui Alexandr Stoianoglo. Conform surselor publicației, campania ar fi fost coordonată și finanțată de Kremlin. În investigație apar numele mai multor fruntași PSRM, printre care și Bogdat Țîrdea.

Aceștia ar fi discutat cu Iuri Gudilin, un strateg politic rus și fost agent FSB sancționat de SUA, planuri pentru promovarea campaniei lui Stoianoglo. Membrii PSRM ar fi avut întâlniri și cu Nikolai Patrușev, consilier al președintelui rus, constatare negată de formațiune.

În una dintre înregistrări, socialstul Adrian Albu pronunță prenumele Bogdan.

CITEȘTE MAI DEPARTE PE anticorupție.md