Parada militară de la Tiraspol, prima de după războiul declanșat de Rusia în Ucraina, a fost organizată în contextul alegerilor parlamentare din toamnă. Asta spun experții, care afirmă că Moscova mizează pe liderii separatiști pentru a mobiliza populația din regiune, în încercarea de a influența rezultatul scrutinului. Regiunea transnistreană trece printr-o criză economică și socială profundă, iar rezultatul alegerilor va determina dacă Moscova va continua sau nu să o susțină financiar, cred analiștii.

Andrei CURĂRARU, EXPERT WATCHDOG: „Reluarea acestei tradiții de paradă militară și mobilizarea pe care încearcă să o facă Krasnoselskii în stânga Nistrului este legată de procesele politice din Moldova și anume de alegerile din 28 septembrie. Ei încearcă să-și mobilizeze propriii cetățeni într-o perioadă scurtă pentru a face așa ca ei să voteze masiv partidele pro-ruse de la Chișinău, de asta au cerut și deschiderea de secții de votare suplimentare.”

Irina TABARANU, COFONDATOAREA PORTALULUI ZONA DE SECURITATE: „Este o demonstrație de forță pentru Chișinău, este o provocare pentru autoritățile constituționale, mai ales în preajma alegerilor parlamentare, în care demonstrează că regiunea transnistreană are încă forțe.”

Cofondatoarea portalului Zona de Securitate, publicație care monitorizează situația din regiunea transnistreană, este de părere că anume Moscova a cerut organizarea acestui eveniment, pentru a transmite un mesaj și cetățenilor din stânga Nistrului, încercați de o criză profundă.

Irina TABARANU, COFONDATOAREA PORTALULUI ZONA DE SECURITATE: „Regimul de la Tiraspol a luat această pauză, nu a mai organizat parade militare după începerea războiului din Ucraina. Războiul încă durează, dar ei au decis să organizeze parada. Credem că este cu două scopuri – unul intern și unul extern. Unul pentru oamenii din regiune, care trec printr-o criză economică profundă și pentru a le arăta că mai există o fărâmă de stabilitate, că nu este totul atât de rău și că mai avem resurse să organizăm parade.”

Andrei CURĂRARU, EXPERT WATCHDOG: „Al doilea destinatar fiind Moscova. Moscova trebuie să vadă la Tiraspol un regim docil, dar și un regim pe care poate conta din punct de vedere al influenței asupra Chișinăului.”

Iar asta pentru că Tiraspolul încă speră să primească sprijin din partea Federației Ruse pentru a ieși din această „gaură” financiară.

Andrei CURĂRARU, EXPERT WATCHDOG: „Înțelegem că acel împrumut de la FR care a fost anunțat în iulie a acestui an va urma în funcție de rezultatele pe care le va demonstra Krasnoselskii pentru Serghei Kirienko, noul „curator” al RM.”

De altfel, regiunea trece acum printr-o criză profundă.

 Andrei CURĂRARU, EXPERT WATCHDOG: „Deficitul bugetar este aproape la fel de mare ca și veniturile la buget. Dacă am raporta la bugetul unei familii, ei cheltuie de două ori mai mult decât ei produc. Fapt ce rezultă într-o incapacitate de plată destul de urgentă. Vedem semne tot mai multe că în regiunea transnitreană se achită salariile cu întârzieri mari și în rate.”

Irina TABARANU, COFONDATOAREA PORTALULUI ZONA DE SECURITATE: „Oamenii își primesc salariile cu întârziere, lunile trecute au fost în două tranșe.”

Activitatea uzinei metalurgice, care a fost reluată, nu acoperă deficitul așa-numitului buget al Tiraspolului, spune cofondatoarea portalului Zona de Securitate.

Irina TABARANU, COFONDATOAREA PORTALULUI ZONA DE SECURITATE: „Uzina metalurgică de la Rîbnița a început să lucreze cu importatorii de metal din Ucraina.
- Asta înseamnă că în buget au început să fie virate sume, din contul acestui metal.
- Însă în continuare bugetul local nu mai primește resurse din faptul că vindea pentru Chișinău și pentru tot malul drept energie electrică, asta pentru ei era 50% din tot deficitul bugetar pe care îl aveau și e cea mai mare pierdere în urma crizei gazelor.”

În ultimii ani, după declanșarea războiului de Rusia în Ucraina, suportul economic oferit de Moscova regiunii a scăzut semnificativ. Iar la începutul acestui an, Tiraspolul a rămas fără gaz după ce Rusia a sistat livrările, în urma deciziei Ucrainei de a interzice tranzitul pe teritoriul său. Moscova putea relua furnizarea prin rute alternative, dar nu a făcut-o, provocând o criză în stânga Nistrului.