Contributors: E mult după miezul nopții. La Chișinău încă se numără voturile. Însă avem rezultate parțiale, care nu mai pot fi întoarse. Alegerile prezidențiale din Republica Moldova se încheie cu victoria Maiei Sandu, în fața candidatului socialiștilor, Alexandr Stoianoglu, la o diferență de peste 10 procente, 55 la 45. Diaspora a salvat, și de această dată, orientarea pro-occidentală a Moldovei. Puteți să explicați specificul votului în Moldova?

Armand Goșu: N-ar fi prima dată când diaspora întoarce rezultatul votului. Acum două săptămâni diaspora a salvat referendumul pentru integrarea europeană. Noi vorbim mai puțin despre acest fenomen. Însă, rușii insistă asupra lor, contestând legitimitatea rezultatului. Atenție, nu legalitatea lui, ci legitimitatea. Ei spun – și e greu de contrazis – că cei din diaspora, iau decizii fundamentale privind viitorul unei țări în care nu se vor întoarce niciodată, nici ei și nici copii lor. Ideea lor este că ar trebui lăsați să decidă cei care trăiesc în Moldova, nu cei din diaspora. În același timp, la ultimele alegeri, mai mulți candidați dar și oficialii de la Moscova au reproșat Chișinăului, că împarte diaspora în două, cei din Vest sunt încurajați să voteze, pe când cei din Rusia sunt împiedicați.

La turul doi a fost o prezență mai bună la vot decât acum 4 ani. Atunci au votat 1.650.000, pe când ieri numărul alegătorilor a crescut la 1.699.000, aproape 54,5%. Acum patru ani, turul al doilea s-a desfășurat pe 15 noiembrie, și a fost câștigat de Maia Sandu cu 58% și 943.000 de voturi. Igor Dodon a luat doar 691.000. Igor Dodon câștigase alegerile în toamna 2016, cu 834.000 voturi, puțin peste 52%, tot în fața Maiei Sandu.

Contributors: Este o victorie clară?

Armand Goșu: Mai sunt câteva procese verbale de numărat, deocamdată Maia Sandu abia a depășit cifra de 915.000, preconizez că va avea aproximativ același număr de voturi de acum patru ani, adică undeva la 940.000. Ceea ce reprezintă o victorie remarcabilă. După patru ani, cu epidemie de Covid și război la hotare, cu o implicare în alegeri a Rusiei fără precedent, Maia Sandu a realizat o performanță politică extraordinară.

Fără diasporă, alegerile ar fi fost câștigate de Stoianoglu cu peste 51%. De ce? Pentru că există regiuni în care populația votează controlat. Adică, oamenilor li se spune cu cine să voteze. Sau votează pe bani, fenomen a cărui amploare crește în ultimii ani. Nu l-a inventat Ilan Șor, să fie clar. Voturi cumpărate au existat în Moldova și înainte de Șor, dar el este cel care a rafinat acest mecanism. Au fost magazinele sociale, pe care Vladimir Plahotniuc l-a încurajat să le înființeze. Oamenii cumpărau la prețuri foarte mici produse de primă necesitate, ulei, zahăr, făină etc. Așa a început Șor construirea de rețele. Le-a încercat la vot, în alegerile locale. A candidat el însuși la primăria din Orhei și a câștigat. În vara 2019 a fugit împreună cu Plahotniuc. Marele oligarh în SUA, Șor în Israel, unde a rămas până acum trecut când a arătat Moscovei cât este el de eficient în campanii electorale. A câștigat cu două candidate, total necunoscute, notorietate zero. Prima la primăria din Orhei, a doua în Găgăuzia. A arătat rușilor cât este de eficient, a obținut cetățenia rusă, s-a mutat la Moscova, unde a primit o clădire în centru, unde este fundația Euro-Asia, de unde coordonează războiul hibrid împotriva Moldovei. A pierdut la mustață referendumul pentru integrare europeană și a încercat să dea lovitura acum, la prezidențiale, în turul al doilea.

Contributors: Deci, voturile lui Stoianoglu vin de rețeaua Șor? Maia Sandu vorbea după referendum de 300.000 cumpărate. Asta înseamnă 40%.

Armand Goșu: Nu toate voturile sunt pe bani. Dar o parte din zestrea de voturi a candidatului socialist de acolo provine. Stoianoglu a luat aproape 750.000 voturi în turul doi. Cu circa 60.000 de voturi mai mult decât a luat Dodon acum patru ani, în turul doi. Nu pot să apreciez câte voturi au fost cumpărate, dar fenomenul a existat, are o dimensiune incredibil de mare și pune probleme serioase Moldovei pentru că e vorba de îndeplinirea criteriilor politice pentru aderarea la UE. Cu rețelele prin care se cumpără voturi, Moldova poate aderare la Uniunea euro-asiatică, dar nu la UE. Problema mare a Moldovei este reforma justiției, acolo sunt restanțe importante. Degeaba documentează Poliția și SIS-ul fenomenul, dacă judecătorii anulează probele în instanță pe procedură. Cam ce se întâmplă și în România, numai că noi suntem membri UE, iar birocrația de la Bruxelles preferă să închidă ochii la aceste derapaje.

Anchetele făcute de Ziarul de Gardă dezvăluie secretele rețelei Pobeda, a lui Șor, cele două ziariste au lucrat sub acoperire, făcând treaba SIS-ului și poliției. Impactul celor două investigații a fost mare, mai ales în diaspora. Și a contribuit la mobilizarea pentru turul doi. Dacă vă uitați atent la aceste anchete, filmele sunt pe youtube, o să descoperiți o realitate mult mai complexă în Moldova. Din cauza asta nu m-aș aventura să afirm că sunt 130 sau 200 de mii de voturi cumpărate. Sunt multe, este limpede că sunt foarte multe, dar nu știu câte, pentru că omul este o mașinărie complicată, iar decizia de a-ți vinde votul merită o discuție mai serioasă, purtată de oameni care se pricep și care știu bine mentalitatea de acolo.

Cum ajunge ca acest fenomen să amenințe viitorul european al Moldovei? Pentru că politicienii, vechile guvernări s-au folosit de acele rețele, și în loc să le combată le-au consolidat, pentru că aveau nevoie de rezervă de voturi.

Așa s-a ajuns ca astăzi, într-un context regional marcat de agresiunea Rusiei, Moldova europeană să fie salvată de diaspora, cu cele aproape 330.000 de voturi, un record pentru alegerile din Moldova.

Deci, dintr-un total de 1.699.000 de voturi, 330.000 vin din diaspora, deci aproape 20% din voturi. 19,5 % mai exact, sunt voturile diasporei. Nu cunosc alte state, în care impactul electoral al diasporei să schimbe rezultatul votului, cum se întâmplă în Moldova. Iar în diaspora, Maia Sandu a luat peste 82%, adică aproape 265.000 de voturi. Iată de unde provine diferența dintre cei doi candidați.

Fără voturile diasporei, fiefurile anti-occidentale și pro-ruse, Găgăuzia unde 97% s-a votat pentru Stoianoglu sau Transnistria, unde 80% au votat acum pentru candidatul socialiștilor sau în raioanele din nord, Edineț, Briceni, Ocnița, Bălți, unde Maia Sandu a luat între 20 și 30%, ar fi asigurat victoria candidatului socialist. În Moldova, cred că am mai spus asta, Stoianoglu a luat 51% (692.000 de voturi) iar Maia Sandu doar 660.000 voturi.

De la distanță, de la București, a părut o luptă politică de o intensitate fără precedent. Ce a dat acest dramatism alegerilor din Moldova?

Armand Goșu: Războiul de la hotar. Rusia a investit multe resurse în aceste alegeri, nu de dragul lui Stoianoglu, nici de dragul lui Ilan Șor. Ci pentru că obiectivul maximal al Rusiei este deschiderea unui nou front împotriva Ucrainei, în regiunea Odesa, cu o diversiune dinspre Transnistria. Alt obiectiv ar fi destabilizarea Moldovei și pregătirea terenului pentru o victorie a pro-rușilor la alegerile parlamentare de anul viitor. Un succes al lui Stoianoglu ar fi deschis un bulevard partidelor pro-ruse către guvernare. Un alt obiectiv al Moscovei este eșuarea parcursului european al Moldovei. Un succes al Chișinăului pe drumul integrării europene poate deveni un model pentru alte state din regiune, poate demonstra rușilor, celor din Moscova, Petersburg, Ekaterinburg că există alternativă la autoritarismul euro-asiatic al lui Putin. Or, Kremlinului speră ca Moldova să eșueze, pentru ca să nu seteze precedente de succes geopolitic în fostul spațiu sovietic, pe care Moscova vrea să-l păstreze sub controlul ei.

CITEȘTE MAI DEPARTE PE contributors.ro