La cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, președintele Maia Sandu a ținut un discurs și a menționat că există pericole care amenință democrația Republicii Moldova.
„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice”.
Șefa statului a subiliniat faptul că pentru Republica Moldova, rolul Comisiei a fost esențial și a ghidat în elaborarea Constituției, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției: „Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană. Fiecare reformă a devenit o linie de apărare împotriva celor care ar fi dorit să abuzeze de tânărul nostru stat”.
De asemenea, a adăugat că Republica Moldova a reușit să-și mențină și să-și consolideze democrația în ultimii 34 de ani — şi datorită sprijinului Comisiei.
Totodată, Sandu a ținut să sublinieze că există pericole care amenință democrația. Și anume, războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei: „Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite”.
Cel de-al doilea pericol ține de lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul juridic democratic nu este încă pregătit, toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile care au avut loc pe 28 septembrie: „Apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există.
„Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi. Vulnerabilitățile noastre sunt folosite ca arme de către puteri străine — amplificate prin tehnologie și inteligență artificială, finanțate prin criptomonede, ascunse în spatele unui limbaj democratic. Acestea nu mai sunt atacuri asupra instituțiilor — ci asalturi asupra însăși suveranității noastre, dublate de amenințări militare. Pentru Republica Moldova, care are o frontieră de peste 1.200 de kilometri cu Ucraina, războiul este, literalmente, la ușa noastră”, a adăugat președintele.
Maia Sandu a vorbit și despre alegerile atât cele prezidențiale, cât și cele parlamentare în care Moscova s-a implicat masiv: „Adevărată miză a fost reprezentată de alegerile parlamentare din acest an — preluarea controlului asupra Parlamentului, instalarea unui guvern subordonat Kremlinului, distrugerea democrației noastre, atragerea Moldovei într-o zonă gri și folosirea ei împotriva Ucrainei și a Europei. Atacul a fost perfid, deoarece a exploatat tocmai esența democrației. Drepturile care îi dau forță — libertatea de asociere, de întrunire, de expresie, de credință și libera circulație a capitalului — toate au devenit puncte de intrare pentru manipulare. Libertatea de asociere a fost printre primele care au fost exploatate”.
„Acum, Moscova exploatează tocmai această deschidere. Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”.
În timpul discursului său, președintele a vorbit pe lung despre tot ce s-a întâmplat pe parcursul campaniei electorale: mașinăria de dezinformare, preoți implicați și amenințări directe, dar și cum instituțiile statului s-au descurcat cu acestea: „Am consolidat instrumentele care blochează finanțările ilicite, care urmăresc fluxurile de criptomonede și care previn sabotajul fizic sau cibernetic. Am introdus sancțiuni pentru corupția electorală și pentru protestele plătite. La recomandarea Curții Constituționale, organizațiilor succesoare ale partidului anterior interzis nu le-a fost permis să participe la alegeri”.
În acest context, Maia Sandu a venit cu o adresare: „Mă adresez dumneavoastră – Comisiei de la Veneția – în calitate de gardieni ai democrației. De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea.
Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică. Iar astfel vom putea reda cetățenilor încrederea că democrația nu este o slăbiciune — ci că este o forță și trebuie apărată în fiecare zi, prin participare, vigilență și curaj.
Moldova este pregătită să împărtășească ceea ce a învățat — succesele, greșelile și luptele noastre încă în derulare — cu orice democrație care se confruntă cu pericole similare. Pentru că apărarea democrației astăzi nu este un proiect național, ci unul colectiv”.