Presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a oferit un interviu pentru site-ul rus Kommersant. Sefa statului a discutat despre criza gazelor si relatiile cu Rusia.
Maia Sandu a anuntat ca Moldova a depasit criza gazelor. Republica Moldova va continua sa primeasca gaz rusesc la un pret pe care il considera acceptabil. In interviul acordat corespondentului special Kommersant, Vladimir Soloviov, presedintele Maia Sandu a vorbit daca este sau nu multumita de acordurile cu Gazprom, daca Moscova a fortat-o sa aleaga intre UE si UEEA si de ce a participat la summitul Platformei Crimeei ”La Kiev, dar nu a participat la summiturile CSI si ale Uniunii Economice Eurasiatice.
Sa incepem cu vestea fierbinte, care pana de curand parea rece - criza gazelor. S-a terminat?
- Da, cred ca criza gazelor s-a incheiat cand a fost semnat un contract intre Moldovagaz si Gazprom.
Acum poate fi anulata starea de urgenta care a fost introdusa?
Guvernul va spune daca este nevoie de prelungirea lui cu cateva zile sau nu, pe baza unor chestiuni specifice pe care mai au de rezolvat din cauza faptului ca a existat o astfel de situatie cand nu aveam suficiente volume de gaze.
V-ati familiarizat deja cu rezultatele negocierilor de la Sankt Petersburg? Sunteti multumita de rezultat?
Ministrul Infrastructurii ,Andrei Spanu, va raspunde luni la intrebarile presei despre ce s-a semnat si cum au decurs negocierile. Vreau sa spun ca vom avea gaz dupa 1 noiembrie. Si acest lucru este deja foarte bun. Exista un pret care sugereaza ca guvernul sau autoritatea de reglementare ar trebui sa majoreze tarifele la gaze. Va exista o crestere a tarifelor, dar, in acelasi timp, aceasta crestere nu este atat de mare pe cat ar fi daca l-ar cumpara astazi, pentru ca stim cu totii ca preturile de astazi sunt foarte, foarte mari.
Sunteti multumita?
Da, ne bucuram ca acest contract a fost agreat si semnat.
Vicepremierul Andrei Spinu a spus ca au fost semnate doua documente - un protocol, care reflecta agenda de gaze a relatiilor dintre Moldova si Rusia, si un contract. Este un contract nou sau o prelungire a unui contract vechi?
Acesta este un contract nou. Nu am vazut contractul, este un document intre doi agenti economici – Moldovagaz si Gazprom. Stim care este formula din contract si stim ca contractul este pe cinci ani. Si exista un protocol care a fost semnat de domnul Spinu si domnul Miller.
Si protocolul despre ce este?
Protocolul spune ca partile au convenit ca va avea loc o sedinta a comisiei interguvernamentale si ca una dintre probleme va fi problema gazelor. Probabil ca acolo vor fi precizate cateva lucruri: cum va avea loc auditul si cand vor incepe discutiile privind restructurarea acestei datorii.
Vicepremierul Spinu a numit in noiembrie pretul de 450 de dolari la 1.000 de metri cubi de gaz si a spus ca pretul va continua sa scada.
Daca pretul pietei scade...
Da. Totodata, agentia de presa rusa TASS a raportat ca pretul ar fi de 500-600 de dolari conform formulei din noul contract. Vreau sa inteleg pe ce figura sa ma concentrez?
Persoana care a semnat acest document stie mai bine care va fi pretul.
Care vor fi punctele de intrare, se va folosi gazoductul Iasi-Ungheni?
Vor exista aceleasi puncte de intrare care au fost folosite pana acum - prin Ucraina.
As dori sa abordez mai detaliat problema datoriei. Ce s-a intamplat saptamana aceasta la Sankt Petersburg inseamna o recunoastere a datoriilor?
Inca de la inceput, guvernul a spus ca ar trebui facut un audit pentru a incepe o conversatie despre datorii. Protocolul spune ca se va face un audit si apoi se va incepe o conversatie despre ce se va intampla cu acele datorii care vor fi confirmate de audit.
Va voi ruga sa comentati informatiile care au aparut in publicatii respectate. Financial Times a scris ca Gazprom a propus modificarea acordului Republicii Moldova privind crearea unei zone de liber schimb cu UE. Acelasi ziar a scris ca Moscova ar dori sa renunte la acordul Chisinaului privind o zona de liber schimb cu Uniunea Europeana si sa adere la Uniunea Economica Eurasiatica (UEEA). A fost sau nu a fost?
Nu au existat astfel de conversatii in aceste negocieri pe gaz.
Si nici nu s-a vorbit despre aderarea la EAEU in aceste negocieri?
Nu a fost.
Clar. Mai multa politica, dupa cum se spune. Ati spus in septembrie ca presedintele si guvernul nu se vor implica in negocierile privind gazele, dar saptamana aceasta ati vorbit despre discutiile telefonice cu Dmitri Kozak despre criza gazelor. De ce v-ati razgandit?
In conditii normale, guvernul si cu atat mai mult presedintele nu ar trebui sa participe la negocierile dintre doua intreprinderi comerciale - Moldovagaz si Gazprom. Cand preturile au inceput sa creasca la niveluri inacceptabile, a devenit clar ca guvernul ar trebui sa se ocupe de aceasta problema, deoarece aceasta este o problema foarte serioasa. Prin urmare, l-am sunat de mai multe ori pe domnul Kozak, am vorbit despre aceste probleme, asa ca ministrul Infrastructurii si Dezvoltarii Regionale a plecat in Rusia. Pe de alta parte, atat eu cat si premierul am discutat cu partenerii nostri din alte tari pentru a cauta o solutie, azi aveam nevoie de gaz, nu am primit intreg volumul. Am vorbit cu toata lumea si toata lumea si-a dorit foarte mult sa ne ajute si a facut tot ce a putut.
Au ajutat negocierile cu Dmitri Kozak?
Cred ca da. Ne-am transmis constant mesajul ca ne dorim ca contractul sa fie semnat, dar ne dorim ca acesta sa fie semnat in conditii pe care sa-i putem indeplini. Am incercat sa explicam termenii nostri.
As dori sa inteleg in general formatul relatiilor dintre actuala guvernare a Republicii Moldova si Rusia. In curand va fi un an de cand ati fost ales presedinte, guvernul va implini in curand 100 de zile. Dar nici dumneavoastra, nici prim-ministrul Moldovei nu v-ati intalnit vreodata cu colegii rusi: dumneavoastra cu presedintele Putin, premierul dumneavoastra cu prim-ministrul Misustin. De ce nu exista aceste contacte?
Avem aceste contacte. Am spus ca din primele zile de formare a guvernului, una dintre primele intalniri a fost cu domnul Kozak. Am discutat despre principiile relatiei noastre. Daca vorbiti despre o intalnire la varf, atunci, in primul rand, nu cred ca aceasta intalnire va rezolva toate problemele. Avem un dialog la diferite niveluri si la diferite niveluri trebuie sa obtinem acorduri cu privire la diferite probleme de pe agenda noastra. Si aceasta va deveni o platforma pentru a conveni mai tarziu asupra unei reuniuni la summit.
In august, ati mers la Kiev pentru summitul Platformei Crimeei. Totodata, in octombrie a avut loc un summit online CSI si un summit online al Uniunii Economice Eurasiatice. Nu ati participat la niciunul dintre celelalte. Prim-ministrul Gavrilita a participat la summitul CSI, iar partea moldoveneasca nu a participat deloc la summitul Uniunii Economice Eurasiatice - a fost o nota din partea moldoveneasca ca nu veti participa. De ce participati la „Platforma Crimeea”, dar nu participati la aceste site-uri?
Prezenta mea la „Platforma Crimeea” este o confirmare suplimentara a aderarii Republicii Moldova la principiul integritatii teritoriale, independentei statului Ucrainei. Pozitia noastra nu s-a schimbat aici: respectam integritatea teritoriala a Ucrainei si acest lucru este reciproc. Pe de alta parte, CSI este un forum foarte important pentru noi. Este important sa ne amintim ce a spus premierul cand a participat la acest dialog. Ea a spus ca pentru noi este important un dialog pragmatic in acest format, ca avem o politica externa deschisa si ca suntem foarte interesati de aceasta platforma, deoarece face posibila promovarea relatiilor noastre economice comerciale cu statele membre CSI. De ce a participat? Pentru ca guvernul are cele mai mari prerogative in relatiile comerciale si economice. Guvernul are mai multe prerogative aici decat mine.
Exista pragmatism si exista simbolism. Acest eveniment a fost numit „Consiliul sefilor de stat CSI”, iar acolo a participat Vladimir Putin din Rusia si au participat presedinti din alte tari. Adica, in principiu, ati fi putut participa acolo, dar nu ati facut-o.
Decizia a fost ca doamna prim-ministru sa participe. Are mai multe puteri economice si comerciale decat mine. Prin urmare, s-a decis ca ea sa participe.
Sa ne ocupam de Uniunea Economica Eurasiatica. Ati refuzat sa participati la intalnirea sefilor statelor UEEA, dar Moldova este observator acolo. Sau nu este? Nu pot intelege. Toata lumea o considera observatoare, dar ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene spune ca nu au fost trecute toate procedurile. Ce nu a trecut? De ce?
Nu au fost finalizate proceduri...
Si ce?
A fost decizia presedintelui anterior, Igor Dodon. A semnat ceva acolo si nu s-a intamplat nimic altceva. Sunt proceduri interne ale Republicii Moldova care nu au avut loc.
Ce fel de proceduri?
Nu va pot spune sigur, puteti verifica conform legilor Republicii Moldova, dar ceea ce stiu este ca mai mult decat un document semnat de fostul presedinte nu s-a intamplat nimic altceva. Si nu credem ca acest proces a fost finalizat.
Moldova este un observator in UEEA, un pic de observator, sau deloc un observator?
Daca procesul nu este finalizat, atunci nu.
Va fi finalizat? Aveti nevoie de el complet?
Nu luam in considerare aceasta problema.
Unde este reglementarea transnistreana in prioritatile dumneavoastra?
Regiunea transnistreana face parte din Republica Moldova, iar solutionarea chestiunii transnistrene este, desigur, un punct important pe ordinea de zi a autoritatilor de la Chisinau. Dorim sa rezolvam in sfarsit conflictul transnistrean si sa reintegram aceasta regiune. Cum putem face asta? In primul rand, acest lucru trebuie facut intr-un mod pasnic, diplomatic. In al doilea rand, acest lucru trebuie facut cu pastrarea suveranitatii si integritatii teritoriale a tarii noastre in cadrul granitelor recunoscute international. In al treilea rand, este foarte important ca urmare a reintegrarii, statul nostru sa fie functional si stabil. Acestea sunt principii importante pe care le respectam. Intelegem ca nu exista solutii rapide si usoare. Toti participantii la dialog inteleg acest lucru. Vom lucra cu parlamentul, cu guvernul pentru a gasi solutii. Consider ca ar trebui pregatita o decizie in Republica Moldova. Consensul ar trebui sa existe in societate, iar apoi sa fie discutat cu partenerii nostri, in special partenerii in format „5 + 2” (Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia, Ucraina sunt participanti in format, iar UE si Statele Unite ale Americii sunt observatori). Pana atunci, trebuie sa facem tot ce putem pentru a face malul drept mai interesant, astfel incat sa avem un nivel de trai mai ridicat, pentru ca oamenii de pe malul stang sa inteleaga la ce este reintegrarea.
Mi se pare ca mai intai ar trebui sa existe o viziune asupra modului in care vreti sa o rezolvati. Il aveti? Ce statut ar trebui sa primeasca Transnistria ca parte a Moldovei unificate?
Nu cred ca viziunea mea ar trebui sa fie o viziune si o decizie. Acesta ar trebui sa fie consensul tuturor. Am spus ce principii sunt importante pentru noi in solutionarea acestui conflict: o cale pasnica, integritatea si stabilitatea teritoriala, functionalitatea statului dupa reintegrare.
Cand ati avut de-a face cu criza gazelor, ati spus ca sperati ca Moldova va putea trece prin ea, pentru ca Moldova are multi prieteni. Se poate clasa Rusia printre acesti prieteni?
Prietenii sunt atunci cand exista respect reciproc. Astazi vad acest respect reciproc si sper ca va continua. In aceasta criza au fost foarte multe acuzatii: ca asa e poporul moldovenesc, si asa e poporul rus. Nu ajuta. Asa ca am rezolvat criza, dar reziduul a ramas. Vreau ca rusii care locuiesc in Rusia sa inteleaga ca suntem un popor prietenos. Imi doresc ca moldovenii care traiesc in Rusia sa nu sufere din cauza asta, sau rusii care locuiesc in Republica Moldova sa nu sufere din cauza afirmatiilor care pur si simplu ne cearta popoarele. Este foarte important pentru noi sa cream o societate consolidata aici, in Moldova. Mi-as dori sa fim mai atenti cand discutam lucruri sensibile, pentru a nu dauna procesului de consolidare a societatii si pentru a nu ne cearta poporul Moldovei cu poporul Rusiei.