Joi, la Istanbul, Rusia și Ucraina urmează să participe la o rundă de negocieri directe de pace – prima de acest tip din ultimii trei ani de război. Întâlnirea are loc într-un context diplomatic tensionat, marcat de presiuni internaționale tot mai mari.
Inițiativa acestor discuții aparține președintelui rus Vladimir Putin, care a propus negocierile la scurt timp după întrevederea sa cu liderul chinez, ce a pledat pentru o pace „justă și echitabilă”. În paralel, liderii europeni s-au aflat la Kiev, unde au cerut un armistițiu de 30 de zile, avertizând că, în caz contrar, sprijinul militar pentru Ucraina va fi intensificat, iar sancțiunile împotriva Rusiei vor fi extinse.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că este pregătit să participe personal la discuții și dorește o întâlnire directă cu Putin, însă Kremlinul a respins ideea unui armistițiu, declarând că este gata să negocieze „fără precondiții”, pe baza Comunicatului de la Istanbul din 2022 – un document abandonat după masacrul de la Bucea.
Cererile Rusiei vs. Poziția Ucrainei
Potrivit expertului în relații internaționale Grigore Guzun, Rusia folosește negocierile pentru a legitima ocupația teritoriilor din sud-estul Ucrainei, solicitând:
Recunoașterea anexării Crimeei și a regiunilor ocupate;
Schimbarea guvernării de la Kiev;
Neutralitatea permanentă a Ucrainei;
Limitarea armatei ucrainene la 85.000 de militari;
Garanții de securitate oferite inclusiv de Rusia – considerată agresor în conflict.
Ucraina respinge aceste condiții și cere:
Retragerea completă a trupelor ruse;
Restabilirea integrității teritoriale la granițele din 1991;
Compensații pentru distrugerile de război;
Garanții de securitate internaționale, echivalente cu articolul 5 al NATO.
Între pace și simulare diplomatică
Pentru Rusia, negocierile pot fi un mijloc de a simula deschiderea către dialog, în timp ce evită noi sancțiuni și câștigă timp pe front. Ucraina, în schimb, speră să obțină sprijin internațional suplimentar și o poziție diplomatică mai solidă.
„Această întâlnire va duce la o soluție de pace sau va reprezenta doar o nouă etapă în războiul ruso-ucrainean? Rămâne de văzut”, concluzionează Grigore Guzun.