Planul discutat la Bruxelles privind un nou format de extindere a UE, care ar permite țărilor candidate să devină membre, dar fără drepturi depline, cel puțin inițial, a stârnit reacții împărțite din partea statelor care se află în prezent pe calea aderării, precum Moldova, Ucraina și Muntenegru, scrie Politico. În timp ce unele insistă că ar trebui să beneficieze de toate avantajele oferite de Uniunea Europeană, altele sunt mulțumite doar să fie prezente la masa deciziilor. În același timp, Financial Times scrie că UE ar pregăti un plan de „primire rapidă” a Ucrainei, fără a beneficia inițial de toate drepturile, în schimbul acceptării cedării unor teritorii ucrainene către Rusia, ca parte a unui eventual acord de pace.
Pentru a calma îngrijorările statelor membre, care se tem că o UE mai mare ar face mai dificilă luarea deciziilor în unanimitate, Comisia Europeană ia în considerare acordarea drepturilor de vot depline noilor membri doar după ce Uniunea va reforma modul în care funcționează, scrie Politico. Așadar, la Bruxelles se discută un nou mecanism care prevede extinderea Uniunii, care ar permite statelor candidate să devină membre, dar fără drepturi depline, cel puțin în prima etapă. Printre drepturile care ar putea fi inițial limitate se numără cel de a bloca sancțiuni, precum și alte chestiuni importante, care în prezent necesită acordul tuturor statelor UE. Țările care așteaptă de ani de zile să adere la UE sunt divizate în privința acestor planuri. Albania și Georgia susțin o astfel de măsură, în timp ce Ucraina se arată reticentă. Volodimir Zelenski a declarat anterior că nu poți fi pe jumătate membru al UE.
Volodimir ZELENSKI, PREȘEDINTELE UCRAINEI: „Este foarte important ca Ucraina să fie tratată ca egală. Dacă vorbim despre aderarea la UE, atunci aceasta trebuie să fie deplină. Este important să fim la aceeași masă ca state egale, indiferent de mărimea teritoriului sau populației.”
Pentru Politico, un oficial de rang înalt din Republica Moldova, care a vorbit sub anonimat, a declarat că dorește să vadă detaliile propunerii.
„Suntem pregătiți să ne asumăm responsabilități într-un stadiu timpuriu și am saluta oportunitatea de a participa la aceste discuții și de a contribui la conturarea lor. În același timp, aderarea deplină, cu drepturi egale și participare completă la procesul decizional al UE, trebuie să rămână obiectivul clar și final.”
Și Muntenegru insistă că nu există niciun motiv pentru a revizui condițiile în care să fie acordată calitatea de membru al comunității. Planul privind reducerea drepturilor de vot a fost lansat spre sfârșitul anului trecut de oficiali și guverne pro-UE pentru a revitaliza un proces de extindere care este, de asemenea, blocat de Ungaria și de alte câteva capitale, din teama că acesta ar putea aduce concurență nedorită pe piețele locale sau ar putea compromite interesele de securitate. Ungaria a amenințat în mod repetat că va pune veto aderării la UE a Ucrainei, care merge în această etapă la pachet cu Republica Moldova.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat pentru POLITICO că propuneri concrete privind această nouă inițiativă vor fi prezentate „în februarie sau martie”. Între timp, Financial Times și Reuters scriu, citând oficiali europeni, că Comisia Europeană analizează modalități de a permite Ucrainei o aderare rapidă la UE, fără a acorda Kievului drepturi depline de membru. Financial Times notează însă că oferta ar putea fi condiționată de cedarea unor teritorii către Rusia, ca parte a unui viitor acord de pace. Inițial, Ucraina ar avea o putere de decizie limitată în instituțiile UE, iar pe măsură ce Kievul ar îndeplini etapele post-aderare, țara ar obține drepturi depline.
Totuși, propunerea se confruntă cu o opoziție din partea unor state. Deși multe țări membre susțin ajutorul acordat Ucrainei, acestea sunt reticente să creeze excepții de la regulile de aderare sau să introducă un sistem cu două niveluri. Alți oficiali sunt îngrijorați că o aderare ar submina valorile UE și ar crea un precedent periculos pentru alți candidați.