Documente interne scurse din rețeaua lui Ilan Șor, consultate de jurnaliști de la reporter.london în parteneriat cu Context.ro, arată cum oligarhul fugar a penetrat Uniunea Europeană prin Ungaria, scrie context.ro.
Oligarhul moldovean Ilan Șor și-a extins operațiunile de influență în Ungaria, unde anul viitor urmează alegeri, iar actualul premier Viktor Orban este în pericol să piardă puterea. Rețeaua lui Șor este creditată cu mai multe operațiuni de interferență în România, unde i-a sprijinit pe George Simion și Călin Georgescu.
O investigație realizată de reporter.london în parteneriat cu Context.ro arată că oligarhul moldovean sancționat internațional Ilan Șor a creat, cu susținerea Kremlinului, un sistem internațional.
Noutatea? Jurnaliștii au descoperit că sistemul lui Șor a penetrat Uniunea Europeană prin Ungaria. În timp ce UE se luptă să sechestreze banii oligarhilor ruși în Budapesta, organizația lui Șor are o sucursală. Documente dintr-o scurgere de informații arată că acoliții lui Șor promiteau că pot realiza plăți sigure în euro, în UE, și că au un sistem care utilizează criptomonede.
Documente din interiorul organizației A7, care este sancționată internațional, inclusiv în UE și implicit în România, au fost distribuite de hacktiviști pe internet în perioada care a precedat alegerile parlamentare din Republica Moldova, din luna septembrie.
Date din aceste fișiere, coroborate cu documente din Ungaria obținute de jurnaliști de la reporter.london în parteneriat cu Context.ro, indică firma MiddleAsiaTrade House kft, cu adresa vizavi de impresionanta gară centrală din Budapesta, ca reprezentând un potențial cap de pod al lui Șor în interiorul UE. Am descoperit inclusiv că firma rusească se lăuda cu posibilitatea de a intermedia plăți în euro pentru Federația Rusă și partenerii comerciali ai acesteia. Compania nu a răspuns cererilor noastre de a furniza un comentariu asupra acestei situații.
Ciocanul crypto al Rusiei cu care a vrut să spargă Moldova
De unde am plecat cu documentarea? În timpul campaniei electorale din acest an din Republica Moldova ne-a atras atenția rețeaua A7, care sub tutela lui Șor, a crescut fulminant chiar și după impunerea sancțiunilor occidentale.
Un raport recent din partea unei companii de analiză în domeniul criptomonedelor arată că rețeaua a procesat echivalentul a aproximativ 8 miliarde de dolari americani în ultimul an și jumătate. Astfel, analiștii au concluzionat că industria crypto a căpătat o importanță strategică pentru obiectivele Kremlinului de a-și susține activitatea economică, în timp ce nivelul sancțiunilor internaționale crește.
Prin A7 și Șor, Kremlinul a intervenit (fără succes) și în alegerile din Moldova, unde au răspândit împreună propagandă antieuropeană și au căutat să corupă votanții astfel încât să influențeze orientarea geopolitică a statului vecin, conform Comisiei Europene.
Ilan Șor (sursa foto: Captură video)
Interferențele lui Șor în România
În România, investigațiile media au scos la iveală că, indirect, Ilan Șor este legat de operațiuni de interferență care au vizat țara noastră.
În martie 2024, Viorel Cernăuțeanu, șeful Poliției din Republica Moldova, l-a acuzat pe Ilan Șor că ar fi plătit deplasarea a 200 de protestatari de la Chișinău la București. Aceștia urmau să facă joncțiune cu membrii AUR mobilizați de Simion pentru un protest care a avut loc pe 6 martie la Romexpo, unde avea loc congresul Partidului Popular European (PPE), la care a participat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Două luni mai târziu, rețeaua de propagandă a lui Șor i-a dat o mână de ajutor lui George Simion.
O investigație publicată de Ziarul de Gardă a scos la iveală implicarea rețelei de trolli plătiți de gruparea Șor în susținerea candidatului pro rus Călin Georgescu.
George Simion și Călin Georgescu votează în turul doi al alegerilor prezidențiale la o secție de vot din Mogoșoaia, Ilfov, 18 mai 2025. Inquam Photos / George Călin
Un raport al Digital Forensic Research Lab (DFRLab – un grup de experți care investighează atacurile hibride și dezinformarea), parte din prestigioasa organizație Atlantic Council, a arătat că rețeaua de amplificare online a lui Șor l-a susținut la alegerile din mai, anul acesta, pe George Simion. Datele au fost confirmate ulterior în cadrul unei investigații penale. Pe telefoanele unor membri ai grupării Șor au fost identificate instrucțiuni clare prin care aceștia se implicau în campania electorală din România.
Recent, a ieșit la iveală că mai mulți politicieni proruși din Moldova, sponsorizați de Șor, și-au creat domiciliu fictiv în vederea obținerii cetățeniei, conform unor anchete ale autorităților române. Asociația nonprofit a lui Șor din Moscova, Eurasia, a fost implicată într-o campanie majoră de propagandă online prin care a cumpărat spațiu publicitar pe rețelele sociale, inclusiv în România, a arătat site-ul de investigații Snoop.ro.
Bancheri, psihologi și un ocean de criptomonede
Împreună cu reporter.london, Context.ro a dezvăluit în octombrie că rețeaua A7 s-a extins și profesionalizat de la lansarea din 2024 asemenea unei bănci clasice de investiții. Peste aceste servicii au adăugat thenologie care vine cu criptomonedele, în speranța că evită sancțiunile globale impuse Rusiei pentru invazia sângeroasă a Ucrainei. Companiile afiliate A7 în Rusia și Kârgâzstan au angajat zeci de bancheri cu ani mulți de experiență în finanțele internaționale și au până și un psiholog al casei.
Conform unei prezentări apărute în pachetul de date scurs de la A7, angajații lui Șor le-au spus clienților că pot organiza plăți în euro în interiorul UE printr-o subsidiară ungară a unei companii de stat din Kârgâzstan. Aceeași prezentare spune că A7 a procesat peste 18,4 miliarde de dolari în mai multe valute și criptomonede între septembrie 2024 și aprilie 2025, însă această cifră nu a putut fi verificată independent.
Calul troian din Kârgâzstan
Cercetările noastre arată că MiddleAsiaTrade House kft, compania din Ungaria, este deținută în întregime de o firmă de stat din Kârgâzstan (Republica Kârgăză), specializată în comerț extern: Trading Company of the Kyrgyz Republic (TCKR), la rândul ei creată prin decret de ministrul economiei din țara respectivă în august 2024.
Consultând și un expert din Budapesta, am concluzionat că nu există altă companie în Ungaria care să fie deținută de TCKR. Scopul oficial al TCKR era de a monitoriza și facilita plăți comerciale ale companiilor kârgâze, dar fără a avea jurisdicție asupra bunurilor importate în Kârgâzstan. Această structură îi creează companiei oportunitatea și potențial de a facilita comerțul cu Rusia prin economia kârgâză, fără a fi necesar ca bunurile tranzacționate să intre pe teritoriul statului post-sovietic înainte de a ajunge la destinația finală.
Cercetările noastre nu au reușit să stabilească dacă MiddleAsiaTrade House a reușit să efectueze plăți în euro în UE, așa cum spunea prezentarea lui Șor. De asemenea, indivizii din spatele companiei, cei de la A7 și statul Kârgâz, contactați de reporteri, nu au răspuns acestor întrebări.
Directorul TCKR a fost sancționat de Marea Britanie, în august, împreună cu alte măsuri împotriva A7 și împotriva cercului acesteia în Asia Centrală. „Aceste sancțiuni mențin presiunea asupra lui Putin într-un moment critic și lovesc rețelele ilicite care pompează bani în fondurile sale de război”, a spus ministrul britanic Stephen Doughty la lansarea sancțiunilor respective.
În alt document din scurgerea de informații, o diagramă arată că TCKR are rolul de centrală pentru o rețea internațională de plăți și relații comerciale globale ale Rusiei și Kârgâzstanului, prin A7.
„Eu consider că A7 utilizează această companie ca pe o fațadă deținută de statul Kârgâz, permițându-le importatorilor din Rusia să își plătească obligațiile,” a spus Kristine Baghdasaryan, cercetător la Transparency International, Rusia, într-un interviu cu reporter.london.
Președintele kârgâz Sadyr Japarov a spus, conform presei din țara sa, că sancțiunile împotriva băncilor kârgâze nu au „nicio bază” și că statul kârgâz ajută efortul occidental de a implementa sancțiunile impuse Rusiei.
Documentele indică faptul că A7 acceptă „bilete la ordin” (biletul la ordin reprezintă un înscris prin care o persoană, numită emitent ori subscriitor, se obligă să plătească o sumă de bani la scadență unei alte persoane, numită beneficiar, sau la ordinul acesteia), prin intermediul subsidiarelor sale din Rusia, pe care le finanțează cu ajutorul băncii de stat a Kremlinului, Promsvyazbank (PSB), care deține și ea 47% din acțiunile A7.
TCKR transferă fonduri de la PSB unei liste întregi de companii din Kârgâzstan și din Emiratele Arabe Unite, care, la rândul lor, plătesc mai departe clienților A7 din toată lumea într-o varietate de monede, nu doar în crypto.
Site-ul TCKR nu mai funcționează din perioada în care a apărut leak-ul A7. Nici emailul oficial al acestei companii nu funcționa când a fost contactat de reporterul nostru. Ministerul Economiei și alți reprezentanți ai companiei kârgâze nu au răspuns la mai multe solicitări transmite înaintea publicării acestui articol.
sursa foto: Transparency International Hungary
MiddleAsiaTrade House, al cărui nume este vizibil și pe o foaie lipită pe fațada clădirii din Budapesta, vizitată de cercetătorii de la Transparency International, a aplicat pentru lichidare pe 17 octombrie anul curent, în zilele în care UE se pregătea de un nou pachet de sancțiuni împotriva A7.
UE a emis sancțiunile pe 23 octombrie, iar publicații precum Bloomberg, cu surse în interiorul Comisiei, citau informații legate de acest demers încă din 6 octombrie.
Obiectul de activitate al MiddleAsiaTrade House este declarat ca fiind comerțul en-gros, textile, sticlă, parfumuri, mobilă, medicamente, mașini-unelte și alte bunuri.
Directorul firmei este un cetățean leton trecut de 50 de ani, cu adresă în stațiunea de lux Jurmala, de pe litoralul Mării Baltice. Conform cercetărilor jurnalistice, acesta este un împătimit al karturilor cu motor și al sportului numit pickleball, o invenție recentă care combină elemente din tenis, badminton și ping-pong.
Contactat pe multiple canale de reporter.london, acesta nu a răspuns. Având în vedere că nu am putut stabili dacă el era la curent cu legătura dintre A7 și instituția kârgâză din acționariatul firmei din Ungaria, am decis să nu îi publicăm numele.
Președintele Kârgâzstanului în avionul lui Șor
Kârgâzstanul este o bază vitală pentru operațiunile A7 în afara Rusiei. O companie (sancționată de Vest) din Kârgâzstan emite criptomoneda A7A5, „stabilizată” de prețul rublei rusești cu depozite la PSB. Zeci de companii din această țară par să aibă rolul de agenți de plată pentru A7, conform documentelor scurse online.
În septembrie, jurnaliștii de la agenția de presă IPN Moldova au scris că președintele Kârgâzstanului, Sadyr Japarov, folosește un avion privat plătit de Ilan Șor, fondatorul și proprietarul A7. Șor și Japarov nu au comentat asupra acestei dezvăluiri, conform IPN.
Captură The Insider
„Kârgâstanul a devenit o „jurisdicție proxy” cheie pentru Rusia, oferindu-i acesteia propria infrastructură corporativă pentru a crea scheme de plată”, a spus Baghdasaryan, experta de la Transparency International. „Fiindcă băncile și companiile din Kârgâstan nu sunt supuse sancțiunilor vestice, A7 poate să execute tranzacții pe acolo fără a fi supravegheată.”
Deținătorul A7A5, criptomoneda lui Șor, le-a spus reporterilor de la Financial Times în iunie că A7 a ales Kârgâzstanul pentru că este „o jurisdicție prietenoasă care nu este sancționată”.
„Nu este un secret că această jurisdicție este un mare ajutor pentru Rusia aflată sub presiune”, a adăugat acesta.
A7 nu a răspuns nici direct, nici prin reprezentanți la cererile de comentariu adresate de jurnaliști.
Ce spune oligarhul moldovean?
Ilan Șor a declarat în cadrul unei conferințe din Moscova, în septembrie, că există două motive pentru expansiunea rețelei A7, inclusiv intrarea pe piețe noi precum Nigeria, Zimbabwe și America Latină. „În primul rând, sistemul bancar global este politizat”, a spus oligarhul. „În al doilea rând, sistemul de reglementări internaționale a devenit insuportabil pentru în jur de 30-40% dintre businessuri.”
Indiferent dacă firma ungurească a făcut plăți în euro pentru A7 sau nu, este clar că relațiile dintre Kârgâzstan și Ungaria s-au apropiat în ultima perioadă. Statul asiatic a fost lăudat recent de prim-ministrul ungar Viktor Orban, în căutare de aliați în coaliția așa-numită „anti-război” a acestuia, pe care criticii o văd ca pe o formă de propagandă pro-rusă.
Tot anul acesta, ministrul ungar de externe a notat importanța în creștere a Kârgâzstanului „ca urmare a schimbărilor în politica globală și economia mondială.” Luna trecută, Ungaria și Kârgâzstan au anunțat un plan pentru 2026-2027 de a extinde cooperarea în comerț, investiții și cultură.
Viktor Orban este unul dintre principalii aliați ai lui Vladimir Putin în UE iar anul viitor urmează să înfrunte cele mai dificile alegeri din cariera sa. Datele arată că partidul său este în regres și că ar putea să piardă puterea.