Mai mulți bani din buget pentru consum și mai puțini pentru investiții. Parlamentul a votat în a doua lectură rectificarea bugetului de stat pentru 2025, iar o parte considerabilă a resurselor va fi direcționată către compensarea facturilor la energie și acoperirea plăților sociale. Deși veniturile bugetului cresc pe hârtie cu peste 4 miliarde de lei, experții explică faptul că nu este vorba despre bani suplimentari, ci despre realocări. Analiștii spun că orientarea cheltuielilor spre consum reduce spațiul pentru investiții, slăbește reziliența economică și limitează capacitatea țării de a se dezvolta.
Radu MARIAN, DEPUTAT PAS: „Deputații au înaintat 8 amendamente, care prevăd cheltuieli suplimentare de 714 milioane lei și redistribuiri de alocații în sumă de 9,3 milioane de lei. Guvernul a mai venit cu măsuri de alocare pentru sporurile aleșilor locali. E măsura cea mai accentuată care a venit din partea Guvernului. Veniturile bugetului de stat se propun a fi stabilite la 75,8 miliarde lei. La partea de cheltuieli 94 miliarde lei, iar soldul bugetar, deficitul de 18,2 miliarde lei.”
Comparativ cu bugetul de stat aprobat la începutul anului, rectificarea prevede o majorare a veniturilor cu 4,3 miliarde de lei – de la 71,5 la 75,8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 5,6%. În același timp, cheltuielile vor crește cu 169 de milioane de lei, adică cu aproximativ 0,2%.
RECTIFICĂRI BUGETUL DE STAT 2025
VENITURI + 4,3 MILIARDE LEI
CHELTUIELI +169 MILIOANE LEI
Experții economici explică însă că nu există venituri adiționale și că de fapt s-au realocat anumite sume de bani.
Mihaela SIRIȚANU, EXPERT ASOCIAT ÎN ECONOMIE POLITICĂ WATCHDOG: „Nu există venituri adiționale din care s-au luat acești bani, cei mai mulți practic s-au mutat dintr-un cont în altul.
- Majoritatea acestor rectificări vin din realocarea cheltuielilor de la un cont la altul, și acum mai exact, s-au luat o parte din finanțare din serviciile de deservire a datoriei publice, aici sunt 400 milioane de lei.”
De asemenea, s-au realocat bani și din fondul de atenuare a riscurilor bugetare, dar și din proiecte externe, spune Mihaela Sirițanu.
Mihaela SIRIȚANU, EXPERT ASOCIAT ÎN ECONOMIE POLITICĂ WATCHDOG: „S-au luat bani din proiectele externe care trebuiau finanțate din surse externe și s-au realocat pentru salarii și pentru ajutor pentru oamenii vulnerabili, ceea ce înseamnă că aceste proiecte care trebuiau îndeplinite sunt în întârziere sau pe pauză, nu avem mai multe informații. Dar faptul s-au realocat banii înseamnă că lucrurile nu merg la fel cum au fost.”
Banii sunt destinați, în mare măsură, pentru acordarea compensațiilor la energie electrică și acoperirea plăților sociale.
Marin GOSPODARENCO, DIRECTOR GENERAL AL CENTRULUI ANALITIC ECONOMICA: „Cea mai mare parte a rectificării este direcționată spre protecția populației în sezonul rece, aproape 474 milioane merg pentru compensații la energie în numerar, încă 232 pentru compensarea facturilor la energia electrică. Iar în total, peste 361 de milioane pentru pensii, indemnizații, și alte plăți sociale.”
Proiectul vine și cu majorări ale cheltuielilor, cu peste un miliard de lei, pentru a acoperi necesarul salarial din instituțiile publice, spune expertul economic Marin Gospodarenco. Între timp, soldul bugetar ajunge la peste 18 miliarde de lei.
Marin GOSPODARENCO, DIRECTOR GENERAL AL CENTRULUI ANALITIC ECONOMICA: „Deficitul a constituit circa 5,2% din PIB. Un nivel foarte ridicat pentru economia de dimensiunea țării noastre, pentru comparație, legea finanțelor publice responsabilităților bugetar fiscale nr. 181, art 15, prevede clar că deficitul bugetar nu poate depăși 2,5% din PIB, cu excepția situațiilor excepționale. Cu alte cuvinte, Guvernul și Parlamentul merg iarăși pe o deviație de peste două ori mai mare decât limita.”
Faptul că o bună parte din bani sunt folosiți pentru consum arată că Republica Moldova nu are o economie stabilă, cred experții.
Mihaela SIRIȚANU, EXPERT ASOCIAT ÎN ECONOMIE POLITICĂ WATCHDOG: „O mare parte din veniturile care vin la stat, din taxe și impozite, noi le consumăm pe cheltuieli. Asta înseamnă mai puțină reziliență, dacă avem orice șocuri externe, înseamnă mai puțini bani pentru investiții, pentru a ne dezvolta economia.
- Nu trebuie să ne sperie aceste cifre, ci doar trebuie să ne gândim pe o perioadă medie și lungă cum putem să creștem reziliența economiei.”
Parlamentul a votat la sfârșitul săptămânii trecute rectificarea bugetului de stat pentru 2025, modificările urmând să intre în vigoare odată cu publicarea în monitorul oficial.
