„Nimănui nu-i va fi permis să murdărească Cinstea, Onoarea și Numele Rusiei.” Aceasta nu este o afirmație a vreunui oficial rus. Și nici măcar a unui propagandist de la televiziunile Kremlinului. E o asigurare cu care se încheie o scrisoare din 2017 a Congresului Comunităților Rusești din Moldova, scriu jurnaliștii de la Rise.md. 

Scrisoarea e adresată conducerii de vârf a Republicii Moldova, care e acuzată de „critică nefundamentată a politicii externe a Rusiei”. Totodată, ea menționează că „orice minciună despre Patria noastră etnică” îi ofensează pe rușii din Moldova și îi cere președintelui de atunci Igor Dodon, speakerului Andrian Candu și premierului Pavel FIlip să „înceteze imediat politica rusofobă”.

În aceeași zi, o copie a scrisorii este expediată la Moscova, pe emailul Fundației pentru sprijinirea și protecția drepturilor compatrioților din străinătate. Cunoscută în rusă după acronimul Pravfond, organizația a fost creată în 2012 de Ministerul rus de Externe la inițiativa lui Vladimir Putin, cu scopul de a implica diaspora rusă în promovarea politicii externe a țării.

Scrisoarea Congresului Comunităților Rusești din Moldova am găsit-o într-o arhivă de circa 50 de mii de emailuri a Pravfond obținută de jurnaliștii postului public de televiziune danez DR și partajată cu OCCRP și circa 30 de parteneri media, inclusiv RISE Moldova.

Câteva luni mai târziu, Congresul Comunităților Rusești expediază la Moscova copia unei noi scrisori. E adresată tot conducerii Republicii Moldova, pe care o acuză deja de „tentativa de a limita difuzarea emisiunilor legendare ale televiziunilor rusești”. Nu uită să pomenească și de „europenii care, împreună cu americanii, în țara noastră ortodoxă fac propagandă pentru marșul minorităților sexuale”.

„PROTEJAREA MEMORIEI ISTORICE”
Congresul Comunităților Rusești din Moldova a fost creat spre finele anilor ‘90 ai secolului trecut și cuprinde un șir de organizații rusești de nivel local din diferite raioane ale țării. Noua structură își propunea să susțină minoritățile etnice, să protejeze cultura lor națională și tradițiile spirituale, precum și a „memoriei istorice”. Încă de la fondare, lider inamovibil al congresului este Valerii Klimenco, un adevărat veteran printre militanții pro-ruși din Moldova.

Ani la rândul, Klimenco a fost ales local în Chișinău din partea Mișcării social-politice „Ravnopravie”, formațiune pe care a condus-o până în 2016, când a cedat-o oligarhului Ilan Șor, ajutându-l să devină primar de Orhei în timp ce ultimul era anchetat în dosarul „Furtul miliardului”. În același an, Șor redenumește partidul după numele său de familie, Kilmenco rămânând președinte de onoare al formațiunii.

După ce, în iunie 2023, în Partidul ȘOR a fost scoasă în afara legii, pentru că milita „împotriva principiilor statului de drept, a suveranității și a independenței Republicii Moldova”, Klimenco a continuat să rămână alături de foștii colegi de partid, care au reanimat sau fondat alte formațiuni. Pentru această afiliere, din toamna lui 2023, Klimenco e pe lista de sancțiuni a Canadei, ca parte a unui grup de persoane denumit „Colaboratorii ruși în Moldova”.

Valerii Klimenco, reținut de oamenii legii în timpul unui protest organizat de Partidul ȘOR în Chișinău. 30 octombrie 2022 // Foto: PartidulSor.md

„EXEMPLE DIN TRECUTUL GRANDIOS AL RUSIEI”
Pe pagina sa web, Congresul Comunităților Rusești din Moldova se laudă cu elaborarea unui proiect online intitulat „Moldova, în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, precum și elaborarea unor manuale școlare pentru clasele gimnaziale despre istoria, cultura și tradițiile poporului rus. Tipărite cu suportul Pravfond, menirea lor este să „contracareze falsificarea istoriei Rusiei”.

„În locul acestor manuale, autoritățile Republicii Moldova impuneau copiilor ruși istoria românilor, în care Rusia era prezentată ca ocupanta Moldovei”, afirma Klimenco într-o scrisoare de mulțumire expediată în august 2013 lui Igor Panevkin, directorul de atunci al Pravfond. „Dar, de azi înainte, profesorii au posibilitatea să spună adevărul despre Rusia și să educe copiii prin exemple din trecutul ei grandios.”

În manualul pentru clasa a IX-a, spre exemplu, mult famatului Pact Ribbentrop-Molotov i s-a atribuit exact o propoziție din care lipsește până și numele celor doi miniștri de externe care l-au semnat. Iar despre protocolul adițional secret prin care Germania nazistă și Uniunea Sovietică au decis expres soarta a șase țări se menționează doar că el „era convenabil ambelor părți”. Totodată, manualul omite totalmente să explice, fie măcar și din perspectiva filorusă, cum totuși Basarabia a devenit parte a Uniunii Sovietice în 1940.

„ÎN RAPORT CU COMPATRIOȚII RUȘI”
În 2012, anul în care s-a lansat Pravfond, pe lângă Congresul Comunităților Rusești își începe activitatea un centru pentru sprijinirea și apărarea drepturilor compatrioților ruși. Despre aceasta a anunțat însuși Kilmenco, într-o conferință de presă. „Cei mai buni avocați din țară vor monitoriza respectarea legislației naționale în raport cu compatrioții ruși”, declara el.

Anunțul lui Klimenko a venit cam la o lună de când Congresul Comunităților Rusești a încheiat un contract de grant cu Pravfond, în sumă de circa 45 de mii de dolari. Banii erau acordați pentru „susținerea activităților Centrului pentru Apărarea Juridică a Compatrioților Ruși din Moldova și Transnistria”.

Reieșind din cele câteva rapoarte identificate în comunicarea cu Pravfond, activitățile de bază ale centrului erau cam aceleași ca a altor structuri similare extinse prin toată Europa – formularea unor cereri sau reclamații, informarea persoanelor despre condițiile de schimbare a traiului permanent în Rusia sau condițiile de admitere la universitățile rusești, precum și acordarea consultațiilor și asistenței juridice.

În 2013, asistență juridică din partea centrului a cerut și Victor Șelin, liderul Partidului Social Democrat din Moldova, după ce majoritatea absolută a semnăturilor pe care le-a adunat pentru organizarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Euroasiatică (Rusia-Belarus-Kazahstan) au fost declarate false de către Comisia Electorală Centrală (CEC), iar procuratura a pornit un dosar penal.

„SUB PRESIUNEA DIRECTĂ A AUTORITĂȚILOR”
Doar că Șelin nu a cerut ajutor direct, ci prin Pravfond. Într-o scrisoare expediată la Moscova în mai 2013, el se plânge că decizia CEC a fost luată „sub presiunea directă a autorităților și sub controlul emisarilor serviciilor de securitate străine”.

Totodată, el acuză autoritățile Moldovei de persecuții în adresa semnatarilor, dar și a celor care au colectat semnături. „Încălcarea drepturilor civile ale compatrioților ruși care locuiesc în Republica Moldova contribuie la creșterea declarațiilor și acțiunilor iresponsabile anti-ruse și, totodată, li se creează impresia că sunt neprotejați și deznădăjduiți”, afirmă Șelin în aceeași scrisoare.

Respectiv, sugerează șefului Pravfond „să dați ordin” ca „Centrul pentru sprijinirea și apărarea drepturilor compatrioților ruși din Republica Moldova să ofere protecție juridică tuturor inițiatorilor procesului de colectare a semnăturilor care sunt urmăriți penal”.

CITEȘTE MAI DEPARTE PE RISE.MD