În cadrul unui eveniment recent organizat la București, în care a fost lansat un raport despre calea pe care ar putea-o urma România pentru a se transforma digital, experții estonieni care au realizat documentul au dat ca exemplu de bune practici în acest domeniu Republica Moldova. „Puteți să învățați de la ei”, a spus Taavi Linnamae, partener la organizația Digital Nation, spre surprinderea unora dintre cei aflați în sală. Iar transformarea digitală nu este singurul domeniu în care țara vecină face pași rapizi spre modernizare, scrie techrider.ro

Linnamae a spus că România nu trebuie să se uite prea departe pentru a căuta inspirație pentru digitalizarea statului, deoarece Moldova se descurcă foarte bine în acest proces. România a obținut nota 3,1/10 la guvernanță digitală în raportul realizat de Digital Nation la inițiativa think tank-ului local Edge Institute.

„România stă bine la adoptarea legislației digitale, dar mai slab în asigurarea punerii în aplicare a acesteia. Legile primare stabilesc cadrul juridic, însă legislația secundară – norme și proceduri detaliate – ajunge adesea cu întârziere sau în mod inconsecvent, încetinind punerea în aplicare în lumea reală”, a declarat Linnamae.

„Multe elemente fundamentale și principii sunt stabilite în legislație (interoperabilitate, eID etc.), dar nu sunt puse în aplicare sau respectate în viața reală”, a adăugat el.

Progresele Republicii Moldova

Un alt semn de progres în domeniul digitalizării făcut de România este faptul că reprezentanți ANAF vor colabora cu colegi din Republica Moldova pentru „modernizarea” procedurilor de colectare a taxelor și impozitelor. Țara noastră a inițiat un amplu proiect de modernizare a administrării fiscale, lansat în 2017, cu sprijinul Băncii Mondiale. Acesta vizează îmbunătățirea și automatizarea sistemelor informaționale ale Serviciului Fiscal de Stat (SFS), sporind eficiența, transparența și corectitudinea în colectarea impozitelor. De asemenea, se urmărește simplificarea interacțiunii cu contribuabilii și optimizarea proceselor interne ale SFS, inclusiv prin armonizarea legislației fiscale cu standardele europene.

Alt domeniu în care Chișinăul face progrese semnificative, pe lângă exporturile de vinuri, este promovarea startup-urilor sale pe plan internațional. Spre deosebire de multe dintre standurile României la evenimente de profil, modest organizate, Republica Moldova și-a promovat „ca la carte” firmele inovatoare la conferința How to Web, cel mai important eveniment dedicat startup-urilor și tehnologiei din Europa de Est.

Organizația Startup Moldova a adus la standul său patru startup-uri din domenii precum realitate augmentată, evenimente sau AI, iar reprezentanții săi au fost foarte bine pregătiți în a le prezenta concis oricui a solicitat. Alte patru firme moldovene au participat separat de organizație la eveniment.

Moldovenii au venit cu intenții clar definite la București, unde au fost peste 200 de investitori locali și internaționali. „Căutăm oportunități, colaborări, investiții și poate lansare pe piața din România”, a declarat, pentru Economedia, Veronica Țăruș, reprezentanta Startup Moldova.

Nu în ultimul rând, Chișinăul a anunțat o strategie pentru modernizarea armatei axată pe tehnologii de ultimă oră. În Noua Strategie militară pentru perioada 2025–2035, în loc să se concentreze pe mijloace tehnice convenționale, precum tancuri sau obuziere, mai mult sau mai puțin eficiente în războiul modern, R. Moldova se concentrează pe dezvoltarea apărării aeriene și cibernetice, digitalizarea proceselor militare, iar războiul electronic devine domeniu prioritar.

Prin comparație, România are o atitudine mai conservatoare și pare să parieze în continuare masiv pe vechiul mod de a face război. MApN vrea să cumpere sute de tancuri în valoare de aproape 8 miliarde de euro, în timp ce pregătește doar peste 200 de piloți, operatori și instructori de drone în fiecare an.

Sunt specialiști cu care TechRider a discutat care se întreabă dacă sunt necesare atât de multe tancuri (deși încă necesare pe câmpul de luptă) în războiul modern și dacă nu ar fi mai bine să cumpărăm mai puține astfel de vehicule, iar restul banilor să-i investim în drone sau sisteme eficiente de neutralizare a UAV-urilor, care ne tot violează spațiul aerian.