În regiunea separatistă transnistreană nu mai sunt bani pentru pensii, salariile sunt plătite în rate, cu întârziere. Băncile au rămas fără lichidități. Bani pentru achitarea tranzitului de gaze nu mai sunt. Industria moare, iar exporturile au scăzut cu 60%, arată o analiză Deutsche Welle, scrie g4media.ro.

Relația economică a regiunii transnistrene cu Rusia a ajuns neglijabilă – exporturile regiunii transnistrene către Rusia au scăzut de la 252,9 milioane de euro în 2008 la doar 21,1 milioane de euro în 2024. UE absoarbe peste 78% din mărfurile produse în Transnistria în baza Acordului de Liber Schimb Moldova-UE, semnat în 2014.

Rusia refuză să mai dea bani regiunii transnistrene

Șeful grupării separatiste, Vadim Krasnoselski, a instituit „regim special de criză economică de proporții”. Regimul separatist explică criza economică prin limitarea aprovizionării cu gaze a regiunii și reducerea veniturilor bugetare, după ce Chișinăul a încetat să mai cumpere curent din regiunea transnistreană din 1 ianuarie 2025.

Pseudo-ministrul economiei de la Tiraspol, Serghei Obolonik, a anunțat recent șefii întreprinderilor din regiune că sectorul energetic este în colaps și că șanse pentru a ameliora situația în 2025 nu există. A dat vina pe sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei. Și ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a menționat că numărul mare de intermediari și dificultățile legate de plata pentru gaze din cauza sancțiunilor internaționale „creează o situație instabilă în ceea ce privește asigurarea cu gaze a regiunii transnistrene”.

Tiraspolul a cerut Rusiei un ajutor financiar de 200 milioane de dolari, dar nu a primit nimic. Oligarhul locale Viktor Gușan (proprietarul holdingului „Sheriff”), care controlează întreaga economie a regiunii transnistrene, s-a văzut nevoit să finanțeze personal cu 35 de milioane de „ruble transnistrene” (echivalentul a 1,8 milioane de euro) bugetul Tiraspolului. A numit asta „ajutor caritabil”. Fără această intervenție, orașul Tiraspol ar fi fost deja paralizat. Transportul public ar fi rămas fără combustibil.

Chișinăul nu-și mai finanțează „călăul”

Fără banii Chișinăului (achitați pentru curent), centrala de la Cuciurgan, controlată de regimul separatist, funcționează de opt luni în pierdere. Tarifele interne nu acoperă nici pe departe costurile de producere.

Veniturile oamenilor sunt mizere. Mulți își caută refugiu în partea dreaptă a Nistrului sau vin zilnic la muncă pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Populația se aprovizionează cu cele necesare tot de pe malul drept al Nistrului.

Piramida separatistă de la Tiraspol a început să se prăbușească după ce Chișinăul a încetat să mai finanțeze regimul secesionist prin procurări de energie electrică și după ce Tiraspolul a fost somat de Chișinău să-și achite tranzitul de gaze (ceea ce nu a mai făcut niciodată în ultimii 35 de ani). Deși a ajuns pe marginea prăpastiei, regimul separatist încearcă să-și întindă la maximum capitularea, mizând pe faptul că ocupanții ruși vor sparge frontul în Ucraina și vor face, totuși, joncțiunea cu regiunea transnistreană.

O altă miză o reprezintă alegerile parlamentare din 28 septembrie din Moldova, în urma cărora Kremlinul speră să preia controlul asupra Chișinăului și, prin intermediul unei guvernări loiale, să pună cetățenii moldoveni să finanțeze din nou regimul separatist de la Tiraspol.

Chișinăul are deja semnale că Rusia va utiliza regiunea transnistreană în contextul alegerilor din septembrie: de la transportarea organizată la vot a alegătorilor cu viziuni pro-ruse din regiunea transnistreană – la organizarea unor provocări, inclusiv de ordin militar, menite să inducă frica în rândul electoratului de pe malul drept al Nistrului.

Chișinăul ajută regimul separatist să se prăbușească

Guvernul moldovean a demascat unul dintre planurile Rusiei de a utiliza regiunea transnistreană contra Chișinăului. Autoritățile moldovene sunt foarte vigilente și gestionează abil, cu ajutorul UE, criza economică generată de Rusia în Transnistria. Pe scurt, Rusia a declanșat colapsul regiunii transnistrene pentru a destabiliza Republica Moldova în plan social, economic, politic și chiar militar. Scopul Kremlinului este de a utiliza electoral haosul pe care speră să-l provoace în Moldova.

Deși UE a oferit o soluție financiară palpabilă pentru rezolvarea crizei energetice din regiunea transnistreană (60 de milioane de euro pentru procurarea gazelor, în schimbul democratizării regiunii), regimul separatist de la Tiraspol a respins oferta, preferând loialitatea față de Rusia, care ține regiunea în sărăcie. De dragul Rusiei, regimul de la Tiraspol acționează în detrimentul oamenilor ținuți „ostatici” prin restricții și „legi” draconice copiate de la regimul lui Putin. Liderii separatiști sunt presați să adopte o poziție mai dură față de Chișinău și să participe la acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova în contextul alegerilor.

Chișinăul nu va da nici un ban fără ca armata rusă să fie evacuată din regiunea transnistreană

Descompunerea enclavei separatiste ar putea zdruncina economic Republica Moldova. Chișinăul nu ar putea absorbi brusc șocul economic și presiunea asupra sistemului de asigurări sociale. Dar guvernul de la Chișinău are un plan și, în scurt timp, regiunea transnistreană va fi pusă în fața unui fapt împlinit.

Rusia și regimul separatist de la Tiraspol nu vor mai avea nicio pârghie energetică de șantaj asupra Chișinăului. Din 1 august 2025, firmele Gazpromului au fost înlăturate în totalitate din mecanismul de aprovizionare cu gaze a consumatorilor de pe malul drept al Nistrului. „MoldovaGaz”, în care Gazprom deține 51%, a pierdut licența, atribuțiile fiindu-i preluate de compania de stat „Energocom”.

Mai mult, până la începutul noului sezon de încălzire, Chișinăul se va rupe definitiv și de nodul energetic de la Cuciurgan, controlat de regimul separatist. Linia electrică Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care va conecta direct sistemul energetic al Republicii Moldova la cel european, este gata în proporție de peste 80%, urmând a fi dată în exploatare în cel mult două luni.

În regiunea transnistreană, situația va continua să se înrăutățească. Enclava separatistă pro-rusă nu va mai putea exista în forma ei actuală. UE și președinta Republicii Moldova Maia Sandu au spus foarte clar că bani în regiunea transnistreană, prin programe guvernamentale și europene, nu vor ajunge atât timp cât acolo staționează ilegal armata rusă.

„Rusia își menține armata acolo, administrează de facto această regiune. Rusia încearcă să folosească această regiune, să folosească regimul de acolo, împotriva țării noastre. În aceste condiții, evident că noi nu putem să finanțăm. Nu putem construi acolo drumuri sau școli, pentru că ele nu fac parte din sistemul nostru educațional”, a explicat șefa statului.