Deși în 2017, PAS pleda pentru demiterea primarilor care își schimbă partidul din partea căruia au obținut mandatul, odată ajuns la putere, nu a promovat această inițiativă legislativă. Mai mult, formațiunea ar fi recurs la practici pe care anterior le critica: atragerea primarilor din alte partide. Fenomenul s-a manifestat vizibil la alegerile locale din 2023 și a fost susținut inclusiv prin programul „Satul European”, prin care aleșii locali din PAS au beneficiat de cele mai multe proiecte de infrastructură, scriu jurnaliștii de la RISE Moldova într-o investigație despre cați primari au trecut la partidul de guvernare în această perioadă și câte fonduri au ajuns la aceștia prin intermediul proiectului „Satul European”. 

„Mă întâlnesc cu toți primarii care nu-s de la noi, pe ai noștri deja îi ținem în tonus. Dacă rezultatul nostru comun o să fie prost la toamnă, s-a terminat cu canalizarea ta, s-a terminat cu apa, cu multe lucruri bune”, spunea președintele formațiunii de guvernare, Igor Grosu, într-o înregistrare cu camera ascunsă, publicată acum câteva săptămâni. 

Declarația a fost făcută la o întâlnire cu diaspora, în contextul alegerilor parlamentare din această toamnă și a scandalizat opinia publică. Grosu a fost acuzat că șantajează primarii.

„Niciodată nu am șantajat vreun primar (…). Am spus și voi spune mereu cu orice ocazie – dacă pierdem calea europeană, pierdem o șansă unică de a aduce pacea și bunăstarea în țara noastră, pierdem accesul la fondurile europene, ceea ce înseamnă că pierdem și singura șansă și posibilitate de a dezvolta Republica Moldova”, se justifică președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). 

RISE Moldova a analizat atât declarațiile, cât și acțiunile mai recente și mai vechi ale lui Grosu și ale partidului de guvernare. Deși în 2017 PAS pleda pentru demiterea primarilor care își schimbă partidul din partea căruia au obținut mandatul, odată ajuns la putere, nu a promovat această inițiativă legislativă.

După preluarea guvernării, formațiunea a recurs la practici pe care anterior le critica: atragerea primarilor din alte partide. Fenomenul s-a manifestat vizibil la alegerile locale din 2023 și a fost susținut inclusiv prin programul „Satul European”, prin care aleșii locali din PAS au beneficiat de cele mai multe proiecte de infrastructură.

În 2017, însuși Grosu, pe atunci secretarul general al PAS – partid extraparlamentar de opoziție, anunța că a fost elaborat un proiect de lege care își propune să pedepsească traseismul politic.

28 martie 2017. „Din totdeauna în Republica Moldova a existat acest fenomen. Oamenii acced în funcții elective pe listele și cu susținerea unui partid politic, iar ulterior, invocând de cele mai multe ori interesul național sau grija nemărginită față de cetățeni, părăsesc și aderă la un alt partid. De regulă, știm cu toții, părăsesc partidele de opoziție și merg către partidul de guvernare. Din păcate acest fenomen a căpătat proporții alarmante în ultimii ani, în special de când toate frâiele puterii, guvernării, au fost preluate de (…) noul președinte al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc”, zicea Grosu într-o conferință de presă.

Proiectul PAS din 2017 propunea ca primarii care părăsesc partidul din partea căruia au obținut mandatul să fie demiși. Pentru că nu era partid parlamentar și nu putea înregistra proiectul, PAS a cerut deputaților din Legislativ să preia inițiativa și să o înregistreze în Parlament.

Numai că un asemenea proiect de lege PAS așa și nu a înregistrat. Nici în 2019, când a ajuns pentru prima dată în Legislativ, nici în 2021, când a obținut majoritatea parlamentară și controlul deplin asupra actului guvernării.

Din contră. PAS a adoptat practicile fostelor guvernări, atrăgând primari și consilieri din alte partide. Lucru pentru care a și fost acuzat de partidele de opoziție.

Iar la opt ani distanță, discursul lui Igor Grosu s-a schimbat. Întrebat de ce a renunțat la inițiativa pe care o promova în opoziție și nu a mai înregistrat în Parlament un proiect de lege care să combată traseismul în rândul aleșilor locali, liderul PAS a răspuns: 

„Nu eram partid parlamentar ca să putem iniția așa ceva, dar este adevărat că noi am criticat în 2017 modalitatea în care gruparea lui Plahotniuc, prin ”borsetka” sa îi obliga pe primari de la alte partide să adere la PDM prin șantaj direct. Cu alte cuvinte, ceea ce criticam atunci era coruperea aleșilor locali și ne doream o soluție de a opri aceste practici în condițiile unui stat capturat. După ce bandiții au fost alungați de la guvernare asemenea practici nu mai sunt posibile.”

TRASEISMUL POLITIC, AMINTIT DE PARTIDE LA NECESITATE

Odată la ceva vreme, partidele care sunt afectate de fenomen caută să întreprindă măsuri. După pierderea guvernării în 2019, Partidul Democrat din Moldova (PDM), care intrase în Legislativ cu 30 de deputați, a început să se destrame, rămânând cu doar 10 înaintea alegerilor parlamentare noi. În 2020, formațiunea a propus o declarație de condamnare a traseismului politic, angajându-se să nu voteze guverne împreună cu „transfugii politici”. Inițiativa a fost susținută de majoritatea deputaților din Parlament.

În martie 2023, doi deputați ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) au părăsit fracțiunea și s-au afiliat lui Ilan Șor. Atunci, socialiștii au venit cu propunerea de a interzice traseismul prin Constituție, astfel încât deputații care părăsesc partidul să-și piardă mandatul.

În pragul alegerilor locale din 2023, Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA) a înaintat un proiect de lege prin care aleșii locali care își schimbă partidul își pierd automat mandatul, argumentând că migrarea acestora răspunde intereselor puterii politice, nu convingerilor personale.

În septembrie 2023, președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat elaborarea Codului Parlamentului, care ar fi trebuit să prevadă sancțiuni pentru parlamentarii traseiști. Chiar dacă a fost elaborat un asemenea Cod, acesta nu prevede sancțiuni pentru traseism. Mai mult decât atât, proiectul nu a ajuns să fie dezbătut în Parlament.

În primăvara lui 2024, Partidul Social Democrat European (PSDE), noua denumire a fostului PDM, afectat de plecarea în masă a unor primari către PAS, a propus tuturor partidelor semnarea unei declarații de condamnare a traseismului politic, cu angajamentul de a nu accepta aleși proveniți din alte formațiuni. Opt partide declarate pro-europene au semnat documentul, însă nu și PAS. Declarația a fost transmisă președintei Maia Sandu, cu solicitarea de a înainta Parlamentului o inițiativă legislativă de prevenire a fenomenului.

În mai 2025, spre finalul actualei legislaturi, socialiștii au declarat că inițiativa privind interzicerea traseismului politic prin modificarea Constituției a fost respinsă constant de majoritatea parlamentară.

Scrisoare adresată Maiei Sandu, cu privire la elaborarea unui proiect de lege care va combate traseismul politic

COLORATURA PAS

La scrutinul local din 2019, PAS a candidat alături de Platforma DA, sub umbrela blocului electoral ACUM, și au obținut împreună 172 de mandate de primar. În 2023, PAS cooptează în echipa sa un număr semnificativ de candidați la funcția de primar de la alte formațiuni politice. Într-un articol publicat înainte de alegeri, Ziarul de Gardă dezvăluia că în echipa PAS la alegerile locale se regăseau inclusiv candidați care anterior au susținut fostul partid Șor.

Încă înainte de alegeri mai mulți lideri politici au acuzat PAS că încearcă să racoleze primarii, oferindu-le în schimb promisiuni de sprijin pentru proiecte de infrastructură.

În iulie, cu câteva luni înainte de alegerile locale, vicepreședintele Platformei DA, Liviu Vovc, a declarat că PAS ar face sondaje în sate pentru a identifica candidații cu cele mai multe șanse, indiferent de afilierea politică a acestora.

„Odată ce se demonstrează că acea persoană este cea mai potrivită pentru un candidat și are cele mai mari șanse în localitate de a câștiga, atunci în prima etapă se merge cu o propunere din punct de vedere a finanțărilor și a proiectelor care pot veni de la Satul European sau din altă parte”, afirma Vovc.

Astfel că după 5 noiembrie 2023, PAS obține cele mai multe primării. În total – 292, cu 120 mai multe decât în 2019, când a candidat împreună cu Platforma DA.

Dintre aceștia, 112 au fost aleși anterior pe listele altor partide sau ca independenți. Cei mai mulți provin din fosta formațiune a oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, cunoscută pentru practicile de cumpărare a deputaților și primarilor pe vremea când se afla la guvernare. Astfel că de la Partidul Democrat, PAS a atras 43 de primari. Alți 19 au migrat de la socialiști, iar de la Partidul Liberal Democrat – 14 primari. În plus, 29 de edili aleși ca independenți la scrutinul local din 2019, s-au alăturat în 2023 echipei PAS.

CITEŞTE MAI DEPARTE PE RISE.MD