Scaderea numarului de alegatorii aflati in tara. Este factorul de baza, care va influinta numarul final al alegatorilor pentru ziua de Duminica. In ultimii 4 ani de zile numarul persoanelor cu drept de vot din Moldova s-a redus cu 150 mii alegatori de la 2,22 milioane la alegerile Prezidentiale din 2016 la 2,07 milioane in prezent. Ei poate ar dori sa voteze, dar nu sunt in tara.

Interesul mai scazut pentru alegerile prezidentiale. Daca urmarim dinamica participarii la vot a celor aflati in tara ea oscileaza intre 60-70%. Insa la alegerile Prezidentiale rata de participare este cea mai mica.

Efectele pandemiei. Cel mai probabil pandemia va descuraja multa lume sa participe la vot, dar unii chiar vor avea dificultati mari pentru a participa. Aici se includ cei 18 mii bolnavi activi cu COVID-19, membrii familiilor lor, care sunt in carantina, dar si cei care in ultimele zile s-au intors in tara si sunt obligati prin lege sa stea izolati acasa 14 zile. Zilnic in tara intra in jur de 5 mii persoane, iar in ultimele 14 zile avem intrati in tara in jur de 50-70 mii persoane. In total avem nu mai putin de 100 mii persoane, care sunt izolati din cauza COVID-19. In opinia mea doar acest fenomen ne poate influinta negativ prezenta la vot cu 3-4%.

Votul diasporei. In opinia noastra datorita carantine si faptului ca multi din diaspora nu considera votul din primul tur un vot decisiv, multi din ei nu vor veni la votare. Cel mai probabil in primul tur votul din diaspora nu va depasi 50 mii de alegatori. La alegerile Prezidentiale precedente in primul tur s-au prezentat 67,2 mii alegatori din diaspora dintre care peste 90% sau 60,7 mii au fost din occident si doar 6,5 mii din Asia&CSI. Acum cel mai probabil votul din Est va fi mult mai mare, insa cel din occident va scadea considerabil cel putin in primul tur de scrutin.

Votul transnistrean. Populatia din stanga Nistrului este tot mai prezenta in procesele politice din Moldova, dar totusi la alegerile Prezidentiale din 2016 ei au fost mult mai pasiv decat la alegerile Parlamentare din 2014. Astfel in 2016 in primul tur din stanga Nistrului au participat la vot 7 mii persoane, fata de 9,3 mii in 2014. Insa aici trebuie sa reamintim ca numarul populatiei din stanga Nistrului care in ultimii 4 ani de zile a obtinut cetatenia Moldovei a crescut cu circa 50 mii persoane, dintre care 40 mii cu drept de vot. Tot odata exista un interes sporit pentru alegatorii din stanga Nistrului, dar si asa nu cred ca numarul lor in Turul I  va depasi 10 mii persoane.

Absenteismul politic. In opinia noastra Moldova trece printr-un proces de lunga durata de scaderea a interesului fata de procesele politice. Acest fenomen este caracteristic si altor tari. Rata de participare la alegeri a scazut de la 68-69% la 66%. In opinia mea acest lucru va influenta negativ rata de participare cu 1-2%.

Structura alegatorilor. In ultimii 4 ani in Moldova a avut loc cea mai profunda schimbare a structurii alegatorilor din toate timpurile. Astfel ponderea tinerilor a scazut de la 23,6% la 18,4%, iar ponderea persoanelor in varsta a crescut de la 23,6% la 27,8%. Persoanele in varsta au o prezenta la vot de doua ori mai mare decat a tinerilor. Astfel rata de participare a persoanelor in varsta este de peste 85%, iar a celor tineri e mai putin de 45%. Datorita cresterii ratei celor in varsta, prezenta la vot va creste cu 2-3%, cea ce va compensa partial efectele negative ale pandemiei.

Luand in consideratie toti factorii enumerati mai sus estimez o prezenta la vot in interiorul tarii de 56-57% cea ce inseamna 1.150-1.200 mii persoane. Aici trebuie sa adaugam alte 50-60 mii voturi din diaspora si stanga Nistrului.

Prezenta totala in Turul I de scrutin a alegerilor prezidentiale din 01 noiembrie 2020, o estimam la 1.200 alegatori cu o maxima teoretica de pana la 1.250 mii alegatori.