Disputele în jurul eliberării celor doi criminali din închisoare au apărut în spațiul public după ce fostul procuror și candidat la prezidențiale, Alexandr Stoianoglo, a scris despre asta pe pagina sa de facebook. Stoianoglo acuză partidul de guvernare că ar fi permis grațierea și eliberarea mai multor criminali și interlopi periculoși, făcând aluzie la anumite modificări făcute în 2021 la legea amnistiei. Reprezentanții PAS spun că Stoianoglo a intrat deja în campania electorală, iar informațiile pe care le distribuie la acest subiect ar fi falsuri pentru a devia de la reproșurile care i se aduc în legătură cu eliberarea lui Veaceslav Platon. Experții juridici nu văd probleme legate de legislație.

Despre eliberarea lui Alexandr Sinegur din Penitenciarul 17, Alexandr Stoianoglo a scris ieri pe pagina sa de facebook, venind cu mai multe acuzații la adresa guvernării.

Alexandr STOIANOGLO, MEMBRU AL BLOCULUI ALTERNATIVA: „După grațierea dealerilor, vine și eliberarea killerilor. Guvernarea a făcut pasul următor: a deschis ușa Penitenciarului Nr.17 din Rezina și pentru interlopii condamnați pe viață. Nu din greșeală. Ci prin semnături, decizii procesuale, acte administrative și liniște totală.”

scrie Stoianoglo pe pagina sa. Fostul candidat la alegerile prezidențiale, susținut de socialiști, dar neoficial și de Ilan Șor, face referire la modificările făcute la legea amnistiei în 2021, despre care a mai vorbit recent, la fel acuzând guvernarea că eliberează deținuți din închisoare. Deputata PAS, Olesea Stamate, care    a fost printre autorii modificărilor legislative neagă acuațiile.

Olesea STAMATE, MEMBRĂ A COMISIEI JURIDICE A PARLAMENTULUI: „Este evident că suntem în situația clasică unde hoțul strigă hoțul și unii se pare că chiar juriști fiind au intrat în campania electorală și și-au uitat un pic meseria.”

Stamate susține că prin astfel de acuzații, Stoianoglo ar încerca să sustragă atenția de la reproșurile care i se aduc în legătură cu eliberarea lui Veaceslav Platon din închisoare atunci când era procuror general. 

Deputata subliniază că cei doi deținuți au fost eliberați în baza unui articol din Codul Penal existent încă din 2002 și nu e vorba de modificările legilative la legea amnistiei.

Olesea STAMATE, MEMBRĂ A COMISIEI JURIDICE A PARLAMENTULUI: „Faptul că până recent instanțele de judecată nu aplicau mecanismul articolului 91 și acum au început să-l aplice cumva așa mai frecvent, ridică o serie de întrebări. Aici cred că este locul și rolul Consiliului Superior al Magistraturii să facă o analiză, să vadă, unde este problema, dacă este o problemă. Avem și alte organe în satat care în cazul în care se consideră că acolo sunt anumite influiențe, anumite acte de corupție, să investigheze.” 

Atât Olesea Stamate, cât și ministrșul justiției precizează că modificările făcute în    2021 la legea amnistiei nu prevăd eliberarea deținuților condamnați pe viață.”

Veronica MIHAILOV-MORARURU, MINISTRUL JUSTIȚEI: „Legea amnistiei, dacă vorbim de deținuții pe viață, nu prevede eliberarea, ci prevede posibilitatea și în anumite condiții foarte detaliate comutarea pedepsei la 30 de ani, iar procedura de eliberare este una separată care iarăși trebuie să întrunească anumite condiții."

Olesea STAMATE, MEMBRĂ A COMISIEI JURIDICE A PARLAMENTULUI: „Demersul se face de către Administrația Națională a Penitenciarelor, adică de către Comisia Penitenciarului la care este deținut, în urma analizei tuturor factorilor, inclusiv a riscului de recidivă. Ele mai sunt, Dacă a recuperat prejudiciul care a fost cauzat prin infracțiune, desigur dacă are o caracteristică pozitivă din partea penitenciarului.” 

Până acum, majoritatea solicitărilor de reducere a detenției pe viață în baza legii amnistiei au fost respinse, spune Stamate. Analiștii juridici nu văd probleme legate de legislație.

Alexandru BOT, EXPERT JURIDIC WATCHDOG: „E și normal că acum în prag de alegeri o să avem mai multe noutăți de acest gen, eu cred că ar trebui să verificăm statisticile. Doi la mână, fiecare lege care se adoptă ea în primul rând trece filtrul anticorupție. Din câte înțeleg, toate avizele la acel moment erau pozitive.”

Alexandru TĂNASE, EX-PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE: „Republica Moldova nu este singurul stat care adoptă astfel de legi// nu este vorba doar de considerenta pur umanitară, dar este vorba și de o operațiune pur tehnică de depopulre a penitenciarelor și în acest sens atoritățile adoptă periodic astfel de legi ca să mai elibereze populația penitenciarelor și să le permită anumitor persoane să revină la viața normală și să se integreze în societate.” 

Totuși reprezentanții guvernării spun că vor investiga cum anume au fost eliberați cei doi crimnali și care au fost argumentele ce au stat la bază.

Dorin RECEAN, PRIM-MINISTRUL REPUBLICII MOLDOVA: „Am demarat o investigație foarte serioasă ca să determinăm dacă problema este în lacune legislative sau abuzuri și în curând vom veni cu o informare.”