PAS, partidul fondat de Maia Sandu, conduce în alegerile parlamentare din Republica Moldova, conform rezultatelor parțiale, urmat de „Blocul Patriotic”. O supriză a acestor alegeri este însă Partidul Politic Democrația Acasă (PPDA), care nu trecea pragul de 5% în niciun sondaj, deși începuse să crească în preferințele alegătorilor, iar acum are între 5 și 6% în numărătoarea parțială, scrie hotnews.ro.
Accesul în Parlamentul Republicii Moldova este condiționat de atingerea pragului electoral stabilit de legislație: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidații independenți.
În cursa electorală au intrat:
14 partide politice: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul „Democrația Acasă” (PPDA), Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Partidul Social Democrat European (PSDE), Partidul Național Moldovenesc (PNM), Mișcarea „Respect Moldova” (MRM), Liga Orașelor și Comunelor (LOC), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Alianța „Moldovenii” (AM), Partidul „Noua Opțiune Istorică” (NOI), Partidul Liberal (PL), Uniunea Creștin-Socială din Moldova (UCSM) și Partidul Nostru (PN);
4 blocuri electorale – Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Blocul electoral „Alternativa”, Blocul electoral „Împreună” și Blocul Unirea Națiunii;
4 candidați independenți – Andrei Năstase, Olesea Stamate, Victoria Sanduța și Tatiana Crețu
Partidul „Moldova Mare” a fost eliminat, vineri, din competiția electorală, în baza unei decizii a CEC.
Surpriza PPDA
Partidul Democrația Acasă (PPDA) este condus de Vasile Costiuc, profesor de istorie și geografie. El a ajuns vizibil pe scena politică de la Chișinău abia în acest an, când Coștiuc a devenit partenerul moldovean al lui George Simion.
PPDA nu trecea pragul de 5% în niciun sondaj, deși începuse să crească în preferințele alegătorilor. Acum are în jur de 6% în numărătoarea parțială.
În august 2025, think-tank-ul Expert Forum a identificat că o rețea coordonată de conturi de TikTok au contribuit în ultimele luni la promovarea lui Vasile Costiuc după modelul Călin Georgescu în România. Doar timp de o săptămână au putut fi observate peste 1 milion de vizualizări folosind hashtag-ul #vasilecostiuc, scrie Ziarul de Gardă.
„La prima vedere, acest partid populist nu are nimic în comun cu Kremlinul. Este vorba de unioniști, adică susținători ai unirii Republicii Moldova cu România”, a scris Sergiy Sydorenko într-un articol de opinie publicat în Contributors.
Partenerul AUR
Principalul partener al acestui partid a fost AUR și liderul său, cel mai popular politician din România în prezent, George Simion, care a făcut campanie activă pentru „Democraţia Acasă” pe TikTok și pe alte rețele sociale, a mai precizat Sydorenko în analiza za.
„Democrația Acasă” l-a susținut pe George Simion la alegerile prezidențiale din România, făcând campanie intensă în favoarea liderului AUR, care are interdicție de a intra în Republica Moldova.
În iulie, Costiuc s-a regăsit printre organizatorii conferinței MEGA (Make Europe Great Again – n.r.) la Chișinău, care s-a soldat cu scandal. Atunci, Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei (SIS) a anunțat că mai multor persoane le-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, „în baza monitorizării permanente a activităților cu potențial de destabilizare și interferență străină”.
Tot atunci, Vasile Costiuc a explicat pentru HotNews că Partidul „Democrația Acasă” este prima formațiune din Republica Moldova care a depus cerere pentru aderarea la Comunitatea MEGA. La conferința MEGA de la Chișinău a participat și fosta procuroare anticorupție Victoria Furtună, care conduce Partidul “Moldova Mare”. În campania de prezidențiale din anul trecut, Furtună a apărut într-un clip filmat în regiunea transnistreană, la care mare majoritatea politicienilor de la Chișinău nu au acces, din cauza restricțiilor impuse de administrația de la Tiraspol.
În investigația publicată de Ziarul de Gardă, „În Slujba Moscovei” au fost dezvăluite detaliile care indică faptul că Ilan Șor stă în spatele candidaturii lui Furtună, lucru pe care însă politiciana îl dezminte. Furtună se declară pentru păstarea credinței și limbii „moldovenești” și relații bune cu Federația Rusă.
Pe cine a mizat PAS
Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat în 2016 de actuala președintă Maia Sandu, se află la guvernare din 2021.
Primii trei pe lista candidaților PAS sunt Igor Grosu, liderul formațiunii și actualul președinte al Parlamentului, prim-ministrul Dorin Recean, economist de profesie, și Doina Gherman, lector universitar, actuala vicepreședintă a Parlamentului de la Chișinău și care a condus Comisia pentru Politică Externă și Integrare Europeană.
Pe locuri eligibile pe lista PAS mai pot fi găsite și persoane din domeniul sportului și muzicii, cum ar fi Anastasia Nichita ( 26 de ani), vicecampioană la lupte libere la Jocurile Olimpice de la Paris 2024. Nichita este ofițer în cadrul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din Republica Moldova și ocupă poziția a 10-a pe lista de candidați. Pe locul următor, 11, se află Nicolae Botgros, dirijorul Orchestrei naționale de muzică populară „Lăutarii”, un artist celebru al Republicii Moldova.
PAS a fost criticat pentru plasarea acestor persoane pe locuri eligibile, deoarece candidații nu ar avea pregătirea necesară pentru a participa în procesul legislativ. În replică, liderul formațiunii, Igor Grosu, a explicat că nu toți deputații trebuie să fie juriști sau să știe să scrie legi pentru a avea un rol important în Legislativ.
PAS se declară un partid pro-european și spune că doar aderarea la UE îi va oferi Republicii Moldova dezvoltarea economică și siguranță. Pe de altă parte, partidul este criticat pentru lipsa de reforme economice, inflația care în cei patru ani de guvernare a fost de peste 60%, dar și de lentoarea unor reforme necesare integrării europene.
„Blocul Electoral Patriotic” – o alianță înființată la Moscova
Irina Vlah, Igor Dodon și Vasile Tarlev, la întâlnirea de la Moscova cu Andrei Nikitin, ministrul Transporturilor. FOTO: Kirill Zykov / Zuma Press / Profimedia
Din Blocul „Patriotic” fac parte socialiștii, conduși de fostul președinte Igor Dodon, comuniștii, conduși de un alt fost șef de stat, Vladimir Voronin și „Viitorul Moldovei” al fostului prim-ministru comunist Vasile Tarlev, care a condus guvernul între 2001 și 2008. Inițial, făcea parte și bloc și partidul „Inima Moldovei”, în fruntea căruia se află fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah, însă acesta a fost scos din cursa electorală, vineri, cu două zile înainte de scrutin din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală.
Anunțul despre crearea alianței a fost făcut la scurt timp după ce liderii acestor formațiuni au mers la Moscova și au publicat ulterior fotografiile după întâlnirea pe care au avut-o cu vicepremierul rus Aleksandr Novak.
Liderii alianței resping însă acuzațiile că ar fi oamenii Kremlinului și susțin că au mers la Moscova doar pentru a discuta problemele economice din țară.
Totuși, mai multe acțiuni le-au atras catalogarea de pro-ruși, printre care criticilor nejustificate aduse Uniunii Europene (de exemplu, Igor Dodon spune că împrumutul de 1,9 miliarde de euro acordat Moldovei urmărește doar împovărarea și subjugarea țării), sau lipsa oricăror declarații ferme de condamnare a războiului din Ucraina.
În urmă cu câteva săptămâni, Centrul Național Anticorupție (CNA), alături de Poliția Națională, au făcut zeci de percheziţii la Chișinău, dar și în Găgăuzia, într-un dosar în care există suspiciuni de corupere a alegătorilor, finanţare ilegală a partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a concurenţilor electorali, precum şi spălare de bani. Patru persoane au fost reţinute.
Potrivit unui videoclip publicat de CNA, oamenii legii au descins inclusiv la sediul partidului „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah. Fosta bașcană acuză însă guvernarea de la Chișinău de presiuni politice. Conturile Irinei Vlah sunt în prezent blocate.
Numele unui alt lider din cadrul acestui bloc, Igor Dodon, este legat de dosarul penal cunoscut publicului larg sub denumirea “kuliok”, ori “sacoșa neagră”. Este vorba despre înregistrările video din sediul Partidului Democrat din Moldova, făcute în 2019, în care se vede că Plahotniuc discută cu Dodon despre sacoșa și chiar o transmite. Se presupune că în aceasta sacoșă ar fi fost bani pentru finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor.
Dodon însă insistă că imaginile au fost trucate și pledează nevinovat. El mai spune că ar fi jucat un rol pentru a-l induce în eroare pe Plahotniuc în timp ce mergeau la negocieri pentru formarea unei majorități parlamentare dintre PSRM și Blocul „ACUM” (PAS și Platforma DA), lucrul care s-a și întâmplat.
Conform informațiilor oferite de procurorii ce anchetează acest dosar penal, Igor Dodon ar fi primit aproximativ 800 de mii de dolari, bani care ar fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a PSRM.
Partidul lui Usatîi – un politician bogat, cu afaceri la Moscova, dar care se declară pro-european
Renato Usatîi. Foto: Vadim Ghirda / AP / Profimedia
Formațiunea „Partidul Nostru” este condusă de fostul primar al orașului Bălți, omul de afaceri Renato Usatîi.
În declarația de avere depusă pentru participarea la alegeri, Usatîi a menționat că a avut un salariu anual de 600 mii de lei moldovenești de la partid (30,7 mii de euro – n.r.), deține cinci mijloace de transport, șase case de locuit, 17 conturi în bănci din Moldova și Rusia, precum și trei ceasuri în valoare de 250 de mii de euro.
Potrivit Rise Moldova, în 2004 Usatîi (46 ani) s-a stabilit în Rusia și a devenit acolo directorul unei companii în domeniul utilajelor, repararea vagoanelor și a liniilor de cale ferată.
În Republica Moldova, Usatîi a încercat să participe la alegerile parlamentare din 2014, însă formațiunea sa a fost scoasă din cursă, motivul invocat fiind finanțarea ilegală.
Usatîi îl acuză pe Plahotniuc că ar fi ordonat această decizie. Ulterior însă a câștigat alegerile locale din 2015 din Bălți, cu peste 70% din voturi. Totuși, a demisionat în 2018, după o perioadă lungă la Moscova, unde se ascundea de justiția din Moldova.
În 2016, i-a fost deschis un dosar penal pentru fraudă, dar și pentru complicitate în tentativa de asasinat a bancherului rus Gherman Gorbunțov. Usatîi califică acuzațiile drept „comandă politică”.
În 2019, după plecarea lui Plahotniuc, a revenit în țară și a fost ales, din nou, primar de Bălți din primul tur. În iulie 2021, după eșecul partidului de la alegerile parlamentare, care nu a atins pragul electoral, Usatîi și-a dat iar demisia. În cadrul alegerile prezidențiale din anul trecut, s-a clasat pe locul trei, cu 13,79%, sau 213 mii 169 de voturi. Omul de afaceri se declară un politician „pro-Moldova”. Într-un interviu acordat HotNews, Usatîi a spus că atâta vreme cât majoritatea populației țării sale este pro-europeană, el nu poate fi decât pro-european.
Blocul „Alternativa”, constituit în jurul primarului Ceban, care a primit interdicție de a intra în România
Blocul „Alternativa” este format din Mișcarea Alternativa Națională, condusă de primarul de Chișinău, Ion Ceban, fostul prim-ministru Ion Chicu, care conduce Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, fostul deputat comunist Mark Tkaciuk, unul dintre lideri ai formațiunii „Congresul Civic”, dar și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care a fost candidatul Partidului Socialiștilor la alegerile prezidențiale din 2024.
Blocul „Alternativa” se declară unul proeuropean. Cu toate acestea, unii analiști invocă trecutul lui Ion Ceban, care a participat la protestele din 2014 – 2015 împotriva semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Ion Ceban, Foto: Dmitrij Osmatesko / Sputnik / Profimedia
Actualul primar al Chișinăului spunea atunci că viitorul țării trebuie să fie în Uniunea Vamală Euroasiatică, alături de Rusia. Ceban spune că nu regretă ceea ce declarase atunci, pentru că, de fapt, protestele erau îndreptate împotriva acțiunilor guvernării de la Chișinău în perioada respectivă.
Pe vremea când era membru al Partidului Comuniștilor, Ceban a susținut că vorbește „limba moldovenească”, nu română.
Primarul Chișinăului a primit însă o lovitură importantă în acest an, după ce i s-a interzis intrarea pe teritoriul României și în spațiul Schengen din motive de siguranță națională, cum au motivat autoritățile române. Ceban a catalogat această decizie drept o înțelegere politică a Maiei Sandu cu Nicușor Dan, acuzație respinsă de Președinția de la Chișinău.
Despre legăturile lui Ceban cu Rusia s-a scris încă din perioada în care în 2019 a câștigat primul său mandat de primar. Mai exact, potrivit investigațiilor jurnalistice, Ceban, candidatul de atunci al socialiștilor, a fost ajutat să câștige scrutinul de către consultanți din Rusia, asociați ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, FSB. Echipa, condusă de Iurii Gudilin, fost ofițer FSB, a fost inclusă în 2022 pe lista de sancțiuni a SUA pentru implicare în eforturile de influențare a rezultatului alegerilor din Republica Moldova. Ceban a respins aceste acuzații și susține că nu a mai discutat de atunci cu Gudilin.
Un alt lider al Blocului „Alternativa”, Mark Tkaciuk, fostul consilier prezidențial a lui Vladimir Voronin, a fost unul dintre autorii așa-numitului „Memorandumul lui Kozak” din 2003, care prevederea federalizarea Republicii Moldova drept soluție pentru conflictul transnistrean, dar și introducerea limbii ruse ca limbă oficială.
Ion Chicu, lider și el al Blocului „Alternativa”, a fost prim-ministru în perioada 2019-2020, în timpul mandatului prezidențial al lui Igor Dodon. În mai 2020, Chicu a generat un adevărat scandal diplomatic după ce a avut o reacție pe Facebook la un articol de presă în care se arăta ca europarlamentarul român Siegfried Mureșan a criticat Guvernul de atunci de la Chișinău pentru că întârzie implementarea reformelor.
Panou electoral cu Ion Chicu, fost premier al R. Moldova. FOTO: SOPA Images, SOPA Images Limited / Alamy / Profimedia
„Stau si mă uit eu la băiețașii ăștia români oploșiți prin structurile europene, care vin cu „patronajul” peste noi… Ratați, nimic în viață și în țară realizat, numai de „adus mingi” buni”, a scris atunci Chicu, iar ca urmare a acestei reacții ambasadorul Republicii Moldova la București a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe.
Mai mult, prima sa vizită oficială în calitate de premier a avut-o la Moscova.
Alexandr Stoianoglo – despre legăturile acestuia cu anturajul oligarhului Ilan Șor presa a scris anul trecut, în contextul alegerilor prezidențiale. Mai exact, Stoianoglo și soția sa și-au petrecut Crăciunul pe stil vechi în 2024, sărbătorit în Republica Moldova pe 7 ianuarie, în stațiunea balneară cehă Karlovy Vary. Jurnaliștii de la TV8 au scris că au informații că vacanța a costat 9.000 de euro și a fost plătită de Mihail Apostol, sponsor al mai multor proiecte ale oligarhului fugit la Moscova Ilan Șor. În turul doi al alegerilor prezidențiale câștigate de Maia Sandu, Stoianoglo a obținut 44,65% din voturi.