În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.

Informații generale

Andrei Năstase (50 de ani) candidează independent la alegerile parlamentare din 28 septembrie. El a absolvit Facultatea de Istorie și Geografie la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar ulterior a făcut Facultatea de Drept la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.  Potrivit CV-ului său, Năstase și-a început cariera în 1997 la Procuratura de Transport din Chișinău, iar din 1999 a predat dreptul constituțional la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, unde a condus catedra de management artistic a Facultății Teatru, Film și Dans. Între 2002 și 2015 a fost vicedirector al întreprinderii moldo-germane „Air Moldova”, iar, în paralel, a activat ca avocat la propriul birou de avocatură.

Integritatea în activitatea politică

Andrei Năstase a devenit cunoscut opiniei publice în special în urma protestelor antiguvernamentale pe care le-a inițiat în anul 2015, din postura de lider al Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”. Era perioada în care Partidul Democrat și oligarhul Vlad Plahotniuc își fortificau controlul asupra Republicii Moldova. În decembrie 2015, platforma civică a fost transformată în Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPPDA), iar el a fost ales președinte. În 2016, Năstase s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale, însă, mai târziu, a decis să-și retragă candidatura în favoarea liderei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu.

În urma alegerilor locale noi din 2018, Andrei Năstase a fost ales primar general al municipiului Chișinău, dar alegerile au fost invalidate de o judecătoare din Chișinău, care a calificat drept încălcare a Codului Electoral o postare pe Facebook prin care Năstase îndemna oamenii să meargă la vot, fără să precizeze pentru cine să voteze. Năstase a acuzat atunci că alegerile au fost invalidate la comanda democratului Vlad Plahotniuc. Decizia de a invalida alegerile a fost criticată atât în Republica Moldova, cât și de observatori internaționali, și a generat noi proteste în centrul Chișinăului, inclusiv la Curtea Supremă de Justiție.

Ulterior, în octombrie 2019, după ce puterea la Chișinău s-a schimbat, Vladimir Plahotniuc fugind din țară, Curtea de Apel Chișinău a revizuit decizia și a validat alegerea lui Andrei Năstase, el însă nu și-a mai exercitat mandatul, întrucât mai rămâneau doar 12 zile până la alegerile locale generale. Năstase depusese o plângere și la CtEDO, dar și-a retras-o în 2022, după ce instanțele naționale l-au repus în drepturi.

În urma scrutinului parlamentar din 2019, Andrei Năstase a devenit deputat din partea Blocului electoral ACUM, format din Platforma DA și PAS, mandat pe care l-a depus la scurt timp, pentru a accede în funcția  de viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne în cadrul Guvernului condus de Maia Sandu. Însă, la 12 noiembrie 2019, pe fundalul unor disensiuni pe marginea unui proiect de lege privind modificarea legii procuraturii, deputații socialiști și democrați au acordat vot de neîncredere Guvernului Sandu.

Ulterior, la alegerile locale generale din octombrie 2019, Năstase a candidat din nou la șefia capitalei, însă a pierdut, în turul doi, în fața contracandidatului său, pe atunci socialist, Ion Ceban. Astfel, rămâne în funcția de consilier municipal la Primăria Chișinău. La alegerile prezidențiale din toamna anului 2020, Andrei Năstase a candidat, din nou, la funcția de președinte al Republicii Moldova, din partea PPPDA, obținând în primul tur de scrutin 3,26% din voturi.

La scrutinul parlamentar din iulie 2021, Năstase a fost cap de listă al PPPDA, însă formațiunea nu a reușit să treacă pragul electoral, obținând doar 2,3% din sufragii. În urma acestui eșec, s-a retras din conducerea partidului la sfârșitul anului 2021, iar în 2022 a părăsit definitiv formațiunea, pe fundalul unor acuzații privind votul său din Consiliul Municipal Chișinău în favoarea privatizării unor imobile. În 2024, a candidat independent la alegerile prezidențiale, însă s-a ales cu doar 0,64% din voturi.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Conform declarației de avere și interese personale depuse la Comisia Electorală Centrală în 2025, Andrei Năstase a avut, pe parcursul anului 2024, venituri salariale de 45,6 mii de euro, echivalentul a 890 de mii de lei, de la o companie germană, 191,7 mii de lei din activitatea de avocat și 1,8 mii de lei românești, echivalentul a 7 mii de lei, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Soția candidatului a avut și ea venituri de 45,6 mii de euro, echivalentul a 890 de mii de lei, de la o companie germană.

La capitolul imobile, Năstase declară două case de locuit obținute prin contract de donație, una dobândită în 2010 cu o valoare de 35,6 mii de lei, iar cea de a doua - în 2014, estimată la 2,3 milioane de lei. În 2015, Ziarul de Gardă scria că deși Năstase locuia în casa de 156 de m.p., aceasta era înregistrată pe numele mamei sale și nu figura în declarațiile sale de avere. Atunci, el a declarat că niciodată nu a ascuns că are o casă.

„Imobilul a fost dată în exploatare în 2014, dar a fost construit mai devreme. Cred că, la vârsta mea, pot spune că sunt realizat, inclusiv financiar, după 13 ani de activitate în calitate de avocat şi consultant, la zeci şi sute de persoane din ţară şi din străinătate. Am acumulat surse financiare necesare pentru a-mi cumpăra terenul şi a-mi construi o casă. Am trecut în ea acum patru ani, când încă nu era gata, după mai mulţi ani de trai într-un cămin, împreună cu familia şi doi copii. Dacă am fi avut o justiţie corectă, cred că aş fi reuşit să am mai multe. De ce casa nu e înscrisă pe mine? Chiar acum sunt într-un proces de judecată privind încălcarea onoarei şi demnităţii şi nu aş vrea să mă trezesc cu vreun sechestru pe casă, într-o ţară în care justiţia este controlată. Nu am ascuns nicicând că imobilul e înscris pe mama mea. Am făcut asta pentru a evita eventuale probleme”, a precizat el.

Andrei Năstase mai deține cote părți în două apartamente, unul în Republica Moldova, de 39 metri pătrați, achiziționat în 2009, cu 169 de mii de lei, iar celălalt - de 123 metri pătrați, cumpărat în 2023 cu 670 de mii de euro, echivalentul a 13 milioane de lei, în Germania.

Năstase mai indică patru alte averi imobile dobândite în 2010 prin contract de donație și cote-părți în două gajare cumpărate în 2023, a căror valoare totală este de 40 de mii de euro, echivalentul a 780 de mii de lei. Totodată, acesta mai are în proprietate șase terenuri extravilane.

Candidatul conduce un autoturism de model Volvo XC90, fabricat în 2018 și procurat în 2019 cu 41,7 mii de euro, echivalentul a 810 mii de lei.

De asemenea, Năstase mai declară că are un credit activ contractat în anul 2022 și cu o scadență stabilită pentru anul 2032. Creditul a fost acordat cu o rată a dobânzii de 2,93%, iar suma totală împrumutată este de 566 de mii de euro. Totodată, el mai declară că are datorii de 350 de mii de euro față de o persoană fizică, despre care a precizat că este un prieten, pe care trebuie să le ramburseze până în 2027.

În 2024, Năstase a declarat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” că banii au fost împrumutați pentru a-și procura apartamentul din Germania. „Cea mai mare parte, 600 de mii, am luat de la o bancă germană…500 și ceva de mii, pentru că o parte din bani i-am pus din creditul pe care l-am contractat aici, am mai vândut un teren. Am plătit o primă rată la bancă și iată așa am obținut un credit pentru a-mi cumpăra un apartament care să aparțină și feciorilor mei. Eu când am luat un împrumut, am pus casa mea în gaj. Casa din Chișinău, care costă un milion și ceva, nu știu care sunt acum prețurile, dar costă mai mult decât creditul contractat. Dacă nu voi reuși, voi vinde această casă din Chișinău și o să-mi iau un apartament mai mic și o să-mi întorc datoria”, a declarat atunci Andrei Năstase.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În luna septembrie a anului 2019, când exercita funcția de ministru al Afacerilor Interne, Andrei Năstase a decis să instaleze un crucifix în incinta Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și a invitat preoți ortodocși ca să-l sfințească.

Câteva luni mai târziu, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a decis că instalarea crucifixului în holul unei instituții publice, însoțită de declarațiile lui Năstase, precum că „toți cei care poartă uniforma R. Moldova nu ar putea mișca nici măcar un grăunte fără puterea lui Dumnezeu și a Sfintei Cruci”, ar constitui un comportament prin care un demnitar public, prin autoritatea sa, intenționat ar fi încercat să impună „celor care poartă uniforma R. Moldova” convingerea religioasă pe care o împărtășește.

Astfel, Consiliul a decis că Andrei Năstase trebuie să aducă scuze publice, iar MAI - să înlăture simbolistica religioasă din holul instituției și să asigure protecția neutralității serviciului public și a principiului secularismului. Nefiind de acord cu decizia Consiliului, Năstase a solicitat anularea acesteia în instanță. A obținut câștig de cauză atât în prima instanță, cât și la Curtea de Apel Chișinău, iar pe 17 februarie și CSJ a emis o încheiere în favoarea lui Năstase, aceasta fiind irevocabilă.

În 2022, Ziarul de Gardă a scris că Andrei Năstase, împreună cu alți consilieri municipali ai Platforma DA, a votat alături de socialiști un proiect de decizie prin care Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a vândut terenul municipalității de 1,3 hectare din fața magazinului universal „UNIC” cu 2,6 milioane de lei.

Consilierii Partidului PAS au acuzat atunci CMC că a înstrăinat terenul la un preț mult mai mic decât ar valora și că vor contesta în instanță decizia adoptată de PSRM și Platforma DA. Drept urmare, liderul interimar al Partidului Politic Platforma DA, Dinu Plîngău, a declarat că va solicita convocarea Consiliului Național Politic pentru a discuta despre „retragerea sprijinului politic a consilierilor municipali din partea Platformei DA, responsabili de domeniul funciar, pentru prejudicii aduse imaginii partidului și pentru decizii unilaterale care nu au fost discutate la partid”.

În replică, Andrei Năstase a declarat că votul a fost în conformitate cu legislația. Totodată, el a spus că nu își va cere scuze, întrucât decizia de înstrăinare a terenului nu a prejudiciat în vreun fel bugetul municipal.

„Nu avem de ce să ne cerem scuze pentru decizia de ieri. Am venit să facem lumină asupra unui caz destul de simplu. (…) Zilnic suntem martorii declarațiilor PAS de a lupta cu propaganda. Prin voturile de ieri bugetul municipal nu a avut nimic de pierdut. Prin votul consilierilor nu s-a întâmplat nimic altceva decât executarea unei hotărâri de judecată emisă de Curtea Supremă de Justiției (CSJ) din 31 iulie 2020. Voturile PPDA au fost date în conformitate cu legislația în vigoare. (…) Eu respect opinia tuturor membrilor Platformei DA. (…) Am făcut și eu greșeli, sunt tânăr. Cred că Dinu s-a grăbit”, a declarat atunci Andrei Năstase.

Cazier judiciar

Numele lui Andrei Năstase figurează în mai multe dosare referitoare la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. În unele cazuri acuzații în acest sens i se aduc lui, în altele el acuză pe alții că i-ar leza drepturile prin declarațiilor lor. Astfel, Năstase a fost chemat în judecată pentru declarațiile sale de către Mihai Ghimpu, Igor Dodon și Ion Ceban, iar, la rândul lui, Năstase i-a acționat în judecată pe Igor Dodon și Renato Usatîi.  Toate au fost respinse de judecători, cu excepția cererii lui Năstase împotriva lui Usatîi, care a fost acceptată, iar cel din urmă a fost obligat să dezmintă informațiile.

*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți.  Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. 

Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.