În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.
Informații generale
Bogdat Țîrdea (51 de ani) este politolog și candidează pe poziția a 22-a în lista Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei”. El este deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” de la Chișinău și Școala Națională de Științe Politice și Administrative din București. În 2014 a devenit doctor în științe politice.
Din 1998 este lector superior la catedra Științe Filosofice și Social-Economice de la Universitatea Pedagogică. Potrivit CV-ului său, anterior, Bogdat Țîrdea a fost comentator politic la ziarele „Socius” și „Libertatea” (2005-2006); la portalul ava.md (2008–2012), la ziarul „Московский Комсомолец” (2009) și la ziarul „Аргументы и Факты” (2011-2012, 2014). A mai activat în calitate de consultant politic în campaniile electorale din 2007, 2009, 2011, 2014.
În perioada anilor 2009 - 2011 a fost director de programe politice la Fundația «Признание», iar în 2010 a fost colaborator științific la Institutul de Studii Politice și Integrare Europeană, de pe lângă Academia de Științe a Moldovei. Totodată, în 2010-2011 a colaborat cu International expert center for electoral systems și Fundația pentru cultură strategică. În februarie 2019, a fost decorat cu „Ordinul de Onoare” de către președintele Igor Dodon.
Integritatea în activitatea politică
Bogdat Țîrdea a participat la cinci scrutine electorale, pe listele a două formațiuni politice. În anii 2005 și 2009 a candidat la funcția de deputat din partea Partidului Social-Democrat, însă nu a ajuns în Legislativ.
La sfârșitul lunii septembrie 2014, Țîrdea a aderat la Partidul Socialiștilor, iar la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, a candidat pe lista PSRM și a acces în Legislativ. A fost membru al fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor, fără a deține calitatea de membru al acestei formațiuni. Totodată a fost membru al Comisiei politică externă și integrare europeană. Și în alegerile parlamentare din 2019 Țîrdea a candidat pe lista națională a PSRM, de pe poziția a cincea și a acces din nou în Parlament. În scrutinul parlamentar din iulie 2021, Țîrdea s-a regăsit pe poziția a șasea pe listele Blocului Comuniștilor și Socialiștilor și iarăși a fost ales deputat.
Deputatul Bogdat Țîrdea s-a afirmat în ultimii ani drept unul dintre principalii promotori ai falsurilor și teoriilor conspiraționiste în spațiul public din Republica Moldova, deseori dezmințite de fact checkerii portalului Stopfals.md și jurnaliștii proiectului media „CU SENS”. Un exemplu elocvent este redistribuirea pe canalul său de Telegram a unei imagini în care Papa Francisc ar fi surprins sărutând mâna lui David Rockefeller. În realitate, fotografia, realizată în 2014 la Memorialul Yad Vashem din Ierusalim, îl arată pe Suveranul Pontif cinstind un supraviețuitor al Holocaustului. Falsul a circulat în mai multe țări și fusese demontat încă din 2018, dar Țîrdea a ales să îl promoveze, alimentând teoria conspirației despre controlul ocult al lumii de către miliardarii Rockefeller și Rothschild.
De asemenea, Țîrdea a speculat despre creșterea prețurilor la gaze și energie, omițând deliberat rolul Gazprom și al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, și a afirmat în mod fals că granturile europene au fost folosite pentru „închiderea școlilor” sau „spitalelor”. Mai recent, a acuzat PAS că ar fi interzis moldovenilor din Rusia dreptul la vot, o informație dezmințită oficial de CEC.
Țîrdea s-a impus ca unul dintre cei mai constanți promotori ai discursului de ură în Republica Moldova, direcționat în special împotriva comunității LGBT+. În 2023, anul electoral marcat de intensificarea atacurilor verbale, el a fost printre cei care au folosit homofobia ca instrument politic. Într-un interviu video difuzat pe TikTok, Bogdat Țîrdea a ironizat la subiectul relațiilor dintre persoane de același sex, trivializând drepturile lor și alimentând stereotipuri. Mai grav, pe pagina sa de Facebook a comparat persoanele gay cu pedofilii și zoofilii, echivalare care instigă direct la ură și discriminare.
În numeroase postări și intervenții publice, Țîrdea a legat în mod fals sprijinul european de „impunerea LGBT”, acuzând UE și actuala guvernare că ar aduce doar „sărăcie și manifestații LGBT”. A distribuit materiale manipulative despre presupuse „instruiri LGBT” în școli și a ridiculizat participarea femeilor în armată, perpetuând stereotipuri de gen. Rapoartele GENDERDOC-M arată că asemenea ieșiri nu sunt izolate, ci parte dintr-un tipar mai larg de discurs discriminatoriu promovat de politicieni, clerici și alți actori publici.
În 2020, Bogdat Țîrdea a scos o carte despre finanțarea societății civile din R. Moldova. Potrivit lui, cartea este o dovadă a modului în care societatea civilă, cu suportul mai multor organizații internaționale, inclusiv Fundatia Soros-Moldova, „a primit cea mai mare atenție, au luat sub control o țară”. De asemenea, deputatul și-a exprimat regretul că acestor „agenți străini” nu le pot fi deschise dosare penale.
Jurnaliștii de la portalul Stopfals.md au arătat ulterior că studiul conține falsuri și date incorecte. În același context, societatea civilă din Republica Moldova și-a manifestat îngrijorarea față de „atacurile fără precedent” la adresa organizațiilor non-guvernamentale, partenerilor de dezvoltare și democrației. Și ambasadorul UE în Republica Moldova s-a declarat consternat de atacurile asupra societății civile și mass-media venite din partea lui Țîrdea.
Pe durata mandatului de deputat, a admis în repetate rânduri un comportament reprobabil. În iunie 2025, el s-a adresat, de la tribuna Parlamentului, colegilor din fracțiunea PAS cu un mesaj controversat: „Nu behăiți!”.
La începutul anului 2021, Bogdat Țîrdea a fost inclus în lista inamicilor securității Ucrainei, „Mirotvoreț”, fiind acuzat că ar fi „complice al ocupanților ruși”, „propagandist antiucrainean”, „promotor al propagandei Kremlinului”, „participant la evenimente de propagandă informațională din Rusia” și „manipulator al informațiilor”. „În această listă poate fi inclus oricine. A ajuns și la mine «această onoare»”, a comentat Țîrdea.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Prima declarație de avere făcută publică a lui Bogdat Țîrdea datează din februarie 2009, atunci când, candida pe locul 30 la funcția de deputat pe listele Partidului Social Democrat. În declarația depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC), Țîrdea indica venituri cumulate în valoare de 50 de mii de lei pentru anii 2007-2008, echivalentul a 2 mii de lei pe lună, dar nu raporta niciun automobil și niciun imobil.
În octombrie 2014, când a candidat pentru un loc în Parlament pe listele PSRM, Bogdat Țîrdea a depus o nouă declarație, pentru 2012 - 2013, unde a declarat venituri mai mult decât modeste 30 de mii de lei în doi ani. În această declarative el a arătat că era deja proprietarul a două apartamente în Chișinău, unul de 67 metri pătrați și altul de 77 metri pătrați. Totodată, el declara și două mașini, o Toyota RAV 4, fabricată în 2013, și o Mazda 3, din 2007.
În declarația depusă pentru 2014, deputatul Bogdat Țîrdea a indicat venituri de doar 54 de mii de lei, echivalentul a 4,5 mii de lei pe lună. Tot din declarația pentru 2014 aflăm că Bogdat Țîrdea a achitat 23,5 mii de euro pentru automobilul de model Toyota RAV4, cumpărat un an mai devreme. Prețul mașinii depășea de aproape 20 de ori veniturile oficiale, declarate de Bogdat Țîrdea pentru anii 2012-2013.
În 2015, deputatul a trecut în declarație venituri oficiale de aproximativ 255 de mii de lei. Pentru anul 2016, familia Țîrdea a indicat în declarație venituri oficiale în sumă de 263 de mii de lei.
În 2017, veniturile declarate de familia Țîrdea s-au ridicat la aproximativ 681 de mii de lei, din activitatea lui Țîrdea de deputat și din vânzarea unui apartament. În anii 2018, 2019 și 2020, familia Țîrdea nu a făcut achiziții. Potrivit declarației pentru 2021, în anul respectiv Țîrdea a schimbat un automobil. După ce a vândut Toyota RAV4 cu 281 mii de lei, a procurat un Volkswagen Touareg cu 575 de mii de lei. Noua achiziție a fost trecută în declarația pentru 2022.
În 2023, Țîrdea nu a făcut achiziții. În declarația de avere pentru 2024, parlamentarul a raportat, pe lângă salariul de deputat și indemnizațiile de la Legislativ, o donație de 2.500 de euro de la socrul său, venituri de peste 32.000 de lei din vânzarea de carte, 74.000 de lei din chiria apartamentului, precum și circa 900 de dolari pe care i-a obținut de la YouTube și TikTok, platforme pe care deputatul este foarte activ. Nici în 2024 Țîrdea nu a făcut achiziții.
În anul 2016, fosta Comisie Națională de Integritate (CNI) a inițiat o procedură de control prin care îl suspecta pe Bogdat Țîrdea că a dobândit în anul 2014 un apartament a cărui valoare depășea veniturile realizate în acea perioadă, fapt ce ar genera o eventuală diferență vădită între veniturile obținute și proprietatea dobândită în perioada de declarare. La scurt timp însă membrii CNI au clasat cazul, argumentând că veniturile pentru procurarea apartamentului au fost acumulate înainte ca Bogdat Țîrdea să devină ales al poporului.
În 2018, portalul Moldovacurata.md scria că, în paralel cu funcția de deputat, Bogdat Țîrdea moderează o emisiune de opinie, intitulată „НА САМОМ ДЕЛЕ”, difuzată cu regularitate de postul de televiziune NTV Moldova, deținut de colegul său de partid, deputatul socialist Corneliu Furculiță. Legislația îi permite unui ales al poporului să desfășoare doar activități remunerate didactice și științifice – alte funcții sunt incompatibile cu poziția sa. Bogdat Țîrdea a declarat atunci că el nu era remunerat pentru această activitate.
În 2020, Ziarul de Gardă a scris că Țîrdea locuiește, împreună cu familia sa, într-un imobil care costă aproximativ 3 milioane de lei. „L-a cumpărat în 2017, când nu era finalizat, indicând în declarația sa de avere și interese că acesta avea o valoare oficială de 597 de mii de lei. Tranzacția a fost posibilă deși, în ultimii opt ani, politologul devenit deputat a indicat venituri oficiale cumulate de doar 1,88 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 20 de mii de lei pe lună. O cotă de 2/3 din imobil este oficial înregistrată pe numele soției politicianului, Vladilena Țîrdea, iar 1/3 este înregistrată pe mama ei, respectiv soacra politicianului, Larisa Serbianu, de meserie contabilă”, notau jurnaliștii.
„La momentul cumpărării acestei case, eu am avut două apartamente și două mașini. Am vândut un apartament pe str. Grenoble, de 77 metri pătrați, practic în centrul orașului. Am vândut acel apartament și am indicat în declarația de avere și pe urmă am vândut mașina Mazda 3 (cu 10 mii de lei, conform datelor din declarația de avere și interese, n.r.). Plus, casa aceasta pe care am luat-o, de 90 metri pătrați, cota mea și a soției e numai 2/3 din casă. Plus ceea ce am adunat eu. Casa era nefinalizată, eu pot să vă arăt fotografiile. Eu în trei ani de zile am făcut-o. Ea era sură deasupra, ea nu avea terasă, nu avea nimic. Era pământ. De ce nu luați casa cum era ea atunci? Cât am indicat, atâta și am plătit pe ea. Reparație am făcut cu rude, cu prieteni și am mers înainte. Nici acum ea nu e terminată”, a spus Țîrdea pentru ZdG.
În urma publicării anchetei ZdG, deputatul PAS Radu Marian a depus sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI), solicitatând să inițieze controlul averii lui Țîrdea. ANI a pornit un control, dar peste doi ani a anunțat că nu a constatat o diferență substanțială între veniturile și cheltuielile lui Bogdat Țîrdea.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Deși, an de an, Bogdat Țîrdea a indicat în declarațiile de avere și interese venituri anuale modeste, acesta nu a ezitat să doneze bani și partidului pe care oficial îl reprezintă, începând cu 2014, sau exponenților săi. În 2015, de exemplu, an în care a raportat venituri oficiale de 255,9 mii de lei, Țîrdea a donat pentru PSRM 91,5 mii de lei. În 2016 a donat pentur partid, dar și pentru campania electorală a lui Igor Dodon, atunci candidat la Președinție, suma de 42,6 mii de lei. În 2018, Bogdat Țîrdea a donat și pentru candidatul de atunci la funcția de primar de Chișinău, Ion Ceban, și el reprezentant al PSRM, 24 de mii de lei.
Cazier judiciar
În octombrie 2022, Țîrdea a anunțat că este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită. Dosarul penal a fost pornit încă în luna aprilie 2022, la sesizarea ANI. Tot atunci, Partidul Socialiștilor a calificat dosarul drept o „persecutare” și „represiune politică”.
Solicitată de Moldova Curată în septembrie 2025, Procuratura Anticprupție a comunicat: „Vă comunicăm că deputatul Bogdat Țîrdea este subiectul investigațiilor într-un proces penal pornit în anul 2022, în baza art.330² alin.(2) din Codul penal. În prezent, Procuratura Anticorupție întreprinde toate măsurile prevăzute de lege în vederea adoptării uneia dintre soluțiile indicate la art.291 din Codul de procedură penală. Cu toate acestea, în vederea respectării principiului confidențialității urmăririi penale, detaliile acestor acțiuni nu pot fi divulgate”.
*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți. Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025.
Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.