În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.
Informații generale
Boris Volosatîi (69 de ani), este președinte al Partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova, formațiune care se declară conservatoare și care promovează Unirea Republicii Moldova cu România. Potrivit datelor de la Agenția Servicii Publice, partidul a fost înregistrat la 31 decembrie 2013 și în iulie 2025 declara că are 1111 membri.
Boris Volosatîi a anunțat, la 8 august 2025, că AUR Moldova nu este o filială a Partidului AUR din România, ci o formațiune independentă, succesoare de drept a Partidului Popular Românesc. Acest partid a fost creat, la rândul său, în urma scindării Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu, numindu-se inițial Partidul Liberal Reformat, apoi Partidul Popular Românesc (PPR).
Totuși, deși se anunță că sunt formațiuni distrincte, însemnele AUR din Republica Moldova au aceeași cromatică și același logo ca și AUR din România. De asemenea, Boris Volosatîi a fost, până în 2024, deputat în fracțiunea AUR din Parlamentul României, iar la alegerile prezidențiale a făcut campanie pentru liderul AUR George Simion.
Solicitat, în septembrie 2025, să precizeze relația sa cu AUR România, Boris Volosatîi a răspuns: „La moment, sunt membru și președinte al partidului politic AUR din Republica Moldova, înregistrat în conformitate cu legislația Republicii Moldova, succesor de drept al Partidului Popular Românesc și nu dețin calitatea de membru al partidului Alianța pentru Unirea Românilor din România”.
În CV-ul său publicat pe pagina web a Partidului AUR Moldova, Boris Volosatîi arată că și-a început cariera în 1978 ca profesor de istorie la Liceul teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău, iar din 1990 până în 2021, când a devenit deputat în România, a fost director al acestui liceu.
Integritatea în activitatea politică
A făcut parte din PLDM și a fost susținut de „Democrația Acasă”. În anul 2011 Boris Volosatîi făcea parte din Partidul Liberal Democrat, condus atunci de Vlad Filat. El a candidat cu această formațiune pentru un mandat în Consiliul Municipal Chișinău, însă nu a fost ales. Totuși, a devenit consilier municipal pentru câteva luni, în 2014, când consilierul PLDM Victor Roșca și-a depus mandatul. Volosatîi a fost validat ca următorul de pe listă.
La alegerile parlamentare din februarie 2019, desfășurate după sistemul electoral mixt, a candidat pe circumscripția nr. 33 Chișinău. Nu a obținut mandatul, victoria pe acea circumscripție fiindu-i atribuită lui Andrei Năstase. În cadrul acelei campanii electorale, Boris Volosatîi a anunțat că a fost ameninţat şi agresat fizic de către reprezentanţi ai Partidului Democrat din Moldova (PDM). Organizația PDM Băcioi, unde a avut loc incidentul, a răspuns printr-un comunicat: „Stafful nostru a desfăşurat propria investigaţie şi a aflat următoarele. Agresivitatea faţă de Dvs. şi susţinătorii dvs. a venit din partea unui cetăţean care nu face parte din organizaţia noastră. Mai mult ca atât, el este susţinătorul unui alt partid şi probabil că dvs. deja cunoaşteţi a cărui partid. (…) Acest cetăţean este cunoscut tuturor pentru viziunile sale antiunioniste. Şi după cum cunoaşteţi, reprezentantul organizaţiei noastre a depus toate eforturile pentru a preveni conflictul”.
La alegerile locale din 2019, a candidat la funcția de primar al Chișinăului din partea Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc. Costiuc este coleg cu Volosatîi în partidul AUR România. Cu câteva zile înainte de alegeri, Volosatîi s-a retras însă din cursă, spunând că o face „în favoarea unui candidat idealurile căruia sunt aproape de ale mele”, însă nu a precizat numele candidatului. Atunci, favoriți ai cursei erau Andrei Năstase și Ion Ceban. Totuși, Volosatîi nu a depus un demers oficial de retragere din cursă, așa că la alegeri numele său a figurat în buletin, iar 590 de oameni l-au votat. El a spus atunci „Din câte știu, cererea nu a fost înregistrată”.
La alegerile din 2020 din România, Volosatîi a candidat primul pe lista Partidului AUR Romania pentru diaspora. La acele alegeri, AUR a obținut în jur de 9% din voturile din Republica Moldova, ceea ce a fost suficient ca Volosatîi să devină deputat în Parlamentul României. În timp ce era parlamentar în România, Volosatîi a fost inclus și pe lista electorală a AUR din Republica Moldova, pe poziția 100, la alegerile parlamentare din iulie 2021. Formațiunea, pe a cărei listă se mai aflau atunci foști liberali Dorin Chirtoacă, Valeriu Munteanu, Valeriu Saharneanu, Tatiana Potâng, Vadim Vacarciuc etc., nu a trecut pragul electoral.
La alegerile din 2024 din România Boris Volosatîi a candidat din nou, alături de Vasile Costiuc, pe lista AUR pentru diaspora, dar nu a mai obținut un mandat.
În septembrie 2022 Volosatîi a fost ales președinte al AUR Moldova, după ce fostul lider, Vlad Bilețchi, s-a retras din partid. După ce și-a încheiat mandatul în Parlamentul României, în 2024, Boris Volosatîi a revenit în Republica Moldova.
În 2020, când a devenit deputat în Parlamentul României, Boris Volosatâi declara pentru Europa Liberă că, spre deosebire de alte partide sau mișcări unioniste din R. Moldova, AUR vrea unirea directă a Republicii Moldova cu România, nu prin Uniunea Europeană. El a adăugat că „partidul este unul conservator, național, cu valori de familie și de libertate, nou”, care ar pune „interesele românului pe prim-plan în comunitatea europeană, euroatlantică”.
Activitatea lui Boris Volosatîi în Parlamentul României este expusă pe pagina web a partidului, unde sunt trecute toate luările de cuvânt și inițiativele legislative. Într-o declarație politică publicată la 27 februarie 2024 pe site-ul Partidului AUR din Romania, Volosatîi spune că „Rusia putinistă a declanșat un război de agresiune împotriva Ucrainei”, dar menționează că deși Romania „a manifestat o solidaritate exemplară cu refugiații din Ucraina și le-a acordat autorităților de la Kiev un sprijin substanțial”, de multe ori „autoritățile române au acționat împotriva interesului național și au susținut exporturile ucrainene de grâne în detrimentul producătorilor români împinși spre faliment, în loc să se fi limitat la facilitarea exporturilor de grâne către alte state”. Volosatâi a mai amintit că, „în pofida războiului, autoritățile de la Kiev nu au renunțat la politica și practicile lor asimilaționiste de slavizare în raport cu minoritatea națională română și alte minorități neslave”, dar și că „până în 2015 Ucraina a fost pe aceeași poziție cu Rusia, împotriva Republicii Moldova și că între Moscova și Kiev a existat un Acord Militar privind tranzitul trupelor, a armamentului și munițiilor către enclava separatistă transnistreană, ale cărei căpetenii dețin deopotrivă cetățenia Rusiei și a Ucrainei”.
Referindu-se la activitatea sa parlamentară în România, în noiembrie 2024, Boris Volosatîi a declarat presei că a fost „unicul parlamentar român care a pus în circuitul legislativ un proiect de lege ce prevedea obținerea cetățeniei române de către românii basarabeni prin înlocuirea procedurii de redobândire”. „Din păcate, parlamentarii din coaliția PSD-PNL, dar și cei din USR, UDMR nu au găsit de cuviință să supună votului această inițiativă, confirmând că le pasă de românii basarabeni doar declarativ și doar în campaniile electorale”, a spus Volosatîi.
La un an după ce fusese ales deputat în România, numele lui Boris Volosatîi a apărut pe o propunere legislativă semnată de George Simion și Claudiu Tîrziu, liderii de atunci ai AUR, dar și de alți 31 de deputați ai partidului, care prevedea completarea Legii din 1992 privind stema țării și sigiliul statului. Cei trei propuneau includerea unei noi prevederi, despre „timbrarea scutului mare al Stemei țării cu Coroana de oțel a României”. „Prin această completare, Parlamentul va aduce pe linia tradiției heraldice românești principalul simbol al statului român național, suveran, independent, unitar și indivizibil”, se spune în expunerea de motive. Guvernul României, în avizul său semnat de premierul de atunci Marcel Ciolacu, a notat că „această inițiativă legislativă are un conținut similar cu propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema țării (…) care a fost respinsă definitiv, în anul 2017, de către Camera Deputaților”. În document se sugerează că expunerea de motive ar fi declarativă și nu a fost întocmită conform prevederilor legale, care cer indicarea insuficienței reglementărilor în vigoare, impactului socio-economic, impactului asupra sistemului-juridic etc. „Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”, a conchis Guvernul României. Din mai 2023, proiectul nu mai apare în procedura legislativă din Legislativul României, semn că ea nu a ajuns să fie discutat în plen.
Președintele Partidului AUR din România, George Simion, este declarat pericol la securitatea statului Republica Moldova și are interdicție de a intra în țara noastră, dar și în Ucraina. Potrivit Europa Liberă, prima interdicție i-a fost aplicată în 2009. Ultima extindere a interdicției, pe alți 5 ani, a avut loc în 2024. În pofida acestui fapt, Boris Volosatâi a făcut campanie pentru George Simion când acesta candida la alegerile prezidențiale din 2024.
Solicitat e Moldova Curată să explice asocierea sa, în Parlamentul României, cu George Simion, o persoană care este considerată amenințare la adresa securității țării noastre, Republica Moldova, Boris Volosatîi a răspuns, în septembrie 2025: „În anul 2020, am fost ales deputat în Circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării. Partidul AUR este unicul partid din România care și-a stabilit drept obiectiv statutar Reîntregirea Țării. Din considerentul că eu împărtășesc același obiectiv și același ideal comun de Reîntregire a Neamului Românesc, am acceptat să candidez pe listele AUR la alegerile parlamentare din România. Anume în baza acestui deziderat a fost construită relația mea cu liderul partidului AUR din România. La moment însă reprezint partidul politic AUR din Republica Moldova, al cărui președinte sunt onorat să fiu, partid format din cetățeni ai Republicii Moldova care împărtășesc ca și mine același ideal comun Unirea Republicii Moldova cu România și care activează conform legislației în vigoare a Republicii Moldova”.
George Simion a fost acuzat că este sprijinit în secret de Federația Rusă, mai ales după ce a ținut un discurs prin transmisiune video, la conferința MEGA (Make Europe Great Again), organizată la Chișinău, la 28 iulie 2025, la care au participat și apropiați ai oligarhului moldovean fugar Ilan Șor, sprijinit direct de Rusia. La 9 august 2025 Volosatîi a plasat un mesaj pe Facebook în care infirmă: „Reiterez faptul că AUR din Republica Moldova este o formațiune politică independentă, înregistrată oficial în Republica Moldova. Nu avem niciun centru de comandă din afara țării, nu primim bani, ordine sau indicații din exterior. Activitatea noastră se desfășoară exclusiv în baza legislației naționale, cu finanțare provenită din cotizațiile și donațiile membrilor, iar deciziile sunt luate de organele de conducere ale partidului”.
Referitor la conferința MEGA de la Chișinău, Boris Volosatîi a comentat, în septembrie 2025 pentru MoldovaCurată: „La conferința MEGA la care vă referiți, partidul AUR nu a participat. În același timp, menționez faptul că atitudinea mea față de curentul moldovenist și partidele care fac jocul Moscovei și care propagă teoriile inventate la Kremlin, am prezentat-o de nenumărate ori în spațiul public, pe site-ul oficial al partidului, pe pagina mea pe Facebook și TikTok”.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În declarația depusă la CEC în august 2025, Boris Volosatîi indică venituri din salariul de deputat în România, din pensie, și câteva mii de euro și aproape 50 de mii de euro din vânzarea unui apartament și a unui autoturism. Soția sa, la fel, a avut venituri din pensie și din salarii de la doi agenți economici – unul din Chișinău și altul din România.
Soții Volosatîi au două autoturisme, un BMW X3 produs în 2021 și cumpărat în 2025 cu peste jumătate de milion de lei, și un Hyundai produs și cumpărat în 2023 cu aproape 20 de mii de euro. Dintre imobile, Boris Volosatîi deține o parte dintr-o casă de 129 metri pătrați moștenită în 2024, două apartamente, fiecare cu suprafața de 42 metri pătrați, cumpărate în 2023, și un altul, de 32 metri pătrați, cumpărat în 2022.
În august 2019 Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a început examinarea averii și intereselor personale ale lui Boris Volosatîi pentru anii 2017 și 2018, când exerita funcția de director al Liceului „Gheorghe Asachi”. Un act de constatare a fost emis abia în martie 2022. Inspectoarea de caz a constatat că Boris Volosatîi a încălcat regimul juridic al declarării averii şi intereselor personale „prin neindicarea datelor cu privire la 364 de acțiuni în FINN „Nord-Invest", apartamentului cu nr. cadastral xxx, dobândit cu drept de proprietate în 2006, neindicarea valorii casei dobîndite în 2013 prin moştenire şi a terenurilor agricole cu nr. cadastrale xxx, cu suprafața totală de 2, 96 ha, dobândite în 2011”. În actul de constatare se menționează că Boris Volosatîi a prezentat acte confirmative și a explicat pentru inspectoarea ANI unele diferențe dintre veniturile și cheltuielile familiei sale: "...sotia mea lunar efectua depuneri pentru stingerea creditului din banii familiei, deoarece noi cu soția ducem o viață în comun. Din aceste considerente Vă comunic, că banii depuşi pentru stingerea creditului au fost dobândiți de către familia noastră legal”.
Pentru Moldova Curată, în septembrie 2025, Boris Volosatîi a spus: „Actul de constatare al inspectorului de integritate nu a fost contestat, dar urmare a discuțiilor purtate cu reprezentanții ANI s-a ajuns la înțelegerea de comun acord ca în următoarea declarație de venituri și interese pe care o voi depune să fie incluse și acele omisiuni”.
Integritatea în gestionarea funcției publice
În timpul exercitării funcției de director al Liceului „Gheorghe Asachi”, Boris Volosatîi nu a fost implicat în scandaluri sau incidente.
Pe durata aflării în funcția de deputat în Parlamentul României s-a remarcat prin numeroase luări de cuvânt cu ocazia difertelor sărbători sau aniversări și adresări către puterea executivă a României cu întrebări și sesizări preponderent referitoare la românii din afara granițelor României.
Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți. Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025.
Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.