În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.

Informații generale

Constantin Starîș candidează pe poziția a 8-a a listei electorale a Blocului „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor Inima și Viitorul Moldovei”. Este membru al Partidului Comuniștilor (PCRM), condus de Vladimir Voronin. Potrivit unui CV publicat de proiectul media CUSENS, dar și datelor de pe pagina web a PCRM, Constantin Starîș a absolvit Facultatea de Jurnalism la Universitatea de Stat din Moldova în 1993 și până în 2001 a lucrat la postul public de televiziune Moldova 1. 

Din 2001, odată cu venirea comuniștilor la putere în Republica Moldova, Starîș a ocupat funcția de director al Companiei de televiziune MIR, o structură creată în cadrul și pentru informarea statelor din CSI. În aprilie 2023, la mai mult de un an de la începutul agresiunii ruse asupra Ucrainei, Guvernul Republicii Moldova a anunțat că se retrage din mai multe acorduri încheiate în structurile CSI, inclusiv din acordul de constituire a Companiei MIR, care, la acea vreme (2023), promova preponderent politica de stat a Rusiei, deși era finanțată de toate statele CSI.

La alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 Starîș a candidat pe poziția 27 a listei Partidului Comuniștilor, indicând că atunci era jurnalist la postul TV NIT. A intrat în Parlament și a fost deputat până în 2014. Din 2016 a lucrat la partid, în calitate de secretar al Comitetului Central al PCRM Chișinău.

La alegerile din 2021 a candidat pe poziția a 11-a a listei Blocului socialiștilor și comuniștilor și a obținut astfel un nou mandat de deputat. Pe durata mandatului, a fost vicepreședinte al fracțiunii Blocului și membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. În acea legislatură, fracțiunea sa s-a aflat în opoziție.

Pe site-ul PCRM se mai anunță că Starîș deține „Ordinul de Onoare”, acordat în 2007 de președintele de atunci Vladimir Voronin, și medalia  „МПА СНГ. 25 лет”/CSI. 25 de ani” acordată de Adunarea Parlamentară a CSI pentru „merite în dezvoltarea și fortificarea parlamentarismului și pentru aport la dezvoltarea și perfecționarea bazelor de drept ale funcționării CSI”.

Integritatea în activitatea politică 

Constantin Starîș s-a remarcat prin viziuni pro-ruse. Cel puțin doi ani la rând, după invazia Rusiei asupra Ucrainei, în 2022 și 2023, el a participat în Rusia la ședințele clubului „Valdai”, un club de discuții pentru intelectuali, fondat în 2004, și la care participă, de regulă, și Vladimir Putin.

La ședința din 2022 a Clubului, Starîș i-a pus o întrebare lui Putin, dar înainte să o formuleze, i-a transmis „salutări” președintelui statului agresor, de la copiii săi din Chișinău, despre care a spus că au 8 și 10 ani și l-au rugat să-i transmită salutări lui Putin.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În declarația de avere depusă la CEC în august 2025, Constantin Starâș indică la venituri salariul și indemnizațiile de la Parlament. Candidatul deține un apartament cu suprafața de 104 metri pătrați, care valorează 1 223 000 de lei. În anul 2023 Constantin Starâș a primit, prin donație, o serie de bunuri: 9 terenuri cu suprafețe diferite, o casă de 173,1 metri pătrați, un garaj și 4 spații pe care le declară „altă avere imobilă” – fiecare dintre acestea având aceeași valoare - 83 788 de lei.

Solicitat de Moldova Curată să spună de ce bunurile sunt declarate la același preț, Constantin Starîș a răspuns, în septembrie 2025: „Este moștenire de la mama mea, care a decedat în februarie 2025. Toate aceste bunuri i-au fost transmise fiului meu, Gavril, care este minor. În acest moment eu sunt tutorele său oficial, de aceea le declar în declarațiile mele”.  

El mai declară un autoturism Toyota Highlander Hybrid dobândit în 2021 și care costă 42 890 de euro. La capitolul credite, candidatul declară că are de rambursat până în 2026 un credit de acceași sumă ca și costul mașinii sale - 42 890 de euro.

Integritatea în gestionarea funcției publice

Pe durata mandatului de deputat 2021-2025, Starîș a participat la mai multe acțiuni alături de susținători ai oligrahuluicondamnat penal aflat la Moscova Ilan Șor. În septembrie 2022 Constantin Starîș a mers la Moscova împreună cu doi deputați ai grupului Șor – Petru Jardan și Reghina Apostolova, unde s-au întâlnit cu deputatul Dumei de Stat Leonid Sluțki, anunțându-se că au discutat despre „căutarea soluțiilor pentru asigurarea Moldovei cu gaz la prețuri accesibile”. 

„Reprezentanţii partidului respectiv au mers acolo pentru a vinde ideea că pot destabiliza Republica Moldova. Dacă ar fi fost posibil să cumpărăm de la Gazprom gaz mai ieftin, am fi cumpărat demult”, a comentat președinta Maia Sandu.

Ulterior, în noiembrie 2022, Starîș, împreună cu colega sa de fracțiune Diana Caraman, a participat la protestul organizat de susținătorii lui Ilan Șor la Procuratura Generală, luând cuvântul de la o tribună improvizată. În martie 2023 liderul PCRM Vladimir Voronin a declarat că le-ar fi interzis deputaților săi să mai participe la protestele organizate de Ilan Șor pentru că „agenda Partidului Șor nu corespunde cu scopul nostru”.

În decembrie 2022 Constantin Starîș a fost sancționat, alături de 4 deputați din grupul Șor - Reghina Apostolova, Vadim Fotescu, Petru Jardan și Denis Ulanov - prin reducerea salariului, pentru absențe nemotivate de la ședințele Parlamentului. El nu a comentat atunci sancțiunea.

În aprilie 2024 Constantin Starîș a fost printre cei patru deputați comuniști care nu s-au ridicat în picioare când în Parlament, la propunerea președintelui Parlamentului Igor Grosu, s-a ținut un minut de reculegere în memoria victimelor foametei organizate de regimul sovietic în Basarabia în 1946-1947.

În martie 2025 Constantin Starîș, împreună cu alți 5 deputați comuniști - Inga Sibova, Nicolai Rusol, Valeriu Muduc, Vladimir Voronin și Diana Caraman - a depus la Parlament un proiect de lege privind „statutul agenților străini în R. Moldova”. Autorii au definit „agentul străin” drept „orice persoană juridică sau fizică ce primește direct sau indirect finanțare externă în proporție de cel puțin 50% din totalul veniturilor anuale și care desfășoară activități ce influențează viața politică, economică, socială sau educațională din R. Moldova”. O asemenea, lege afectează organizațiile neguvernamentale și presa independentă, care își desfășoară activitatea pe baza granturilor oferite de donatorii externi. Proiectul a fost criticat de societatea civilă din Republica Moldova. O lege similară a fost adoptată în 2012 în Rusia. Proiectul nu a fost adoptat.

Cazier judiciar

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți.  Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. 

Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.