În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.

Informații generale 

Diana Caraman (35 de ani) este candidată pe lista Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei”, fiind reprezentantă a Partidului Comuniștilor (PCRM). Caraman, care s-a aflat în fruntea mai multor proteste organizate de fostul Partid Șor și de exponenții grupului condus de Ilan Șor de la Moscova, este a doua în lista electorală a Blocului, devansându-l cu 30 de poziții pe șeful său de partid, Vladimir Voronin. 

Pe lângă comuniști, în Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei” au mai intrat Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, condus de fostul președinte Igor Dodon, Partidul Republican Inima Moldovei, condus de fosta bașcană a regiunii găgăuze, Irina Vlah, și Partidul Viitorul Moldovei, condus de fostul prim-ministru al R. Moldova, Vasile Tarlev.

Diana Caraman este deputată în actualul legislativ, în care a ajuns pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, din partea PCRM. Este membră a Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

Anterior, între 2014 și 2019 a fost angajată la Parlament ca asistentă și consilieră. Membră în Partidului Comuniștilor este din 2016. Între 2019 și 2021 a deținut doar o funcție partinică, de secretar în PCRM. În CV-ul său a indicat că, înainte să ajungă deputată, a participat la mai multe evenimente dedicate tineretului comunist, organizate în Federația Rusă. 

Integritatea în activitatea politică

Diana Caraman a fost până în prezent membră într-un singur partid – PCRM, dar a participat în ultimii ani la proteste organizate de exponenți ai grupului condus de Ilan Șor, manifestându-se activ cu discursuri și declarații politice făcute de la tribună. Apariția ei la protestele fostului Partid Șor a putut fi remarcată din toamna anului 2022, când manifestațiile s-au intensificat și când o investigație sub acoperire a Ziarului de Gardă a demonstrat că protestatarii erau plătiți. 

Întrebată despre participarea la manifestațiile dirijate de fugarul Ilan Șor și de deputata Marina Tauber, Caraman a declarat, în 2023, când candida la primăria capitalei, că are cu ei „relații colegiale” și că pe ea nu a interesat-o cine a organizat protestele, ci „tematica acestora”. 

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Diana Caraman declară venituri doar din activitatea parlamentară. Pentru 2024 a declarat un salariu total de aproape 230 de mii de lei și aproape 158 de mii de lei din compensații pentru cheltuieli de tratament și pentru protocol și promovare. Ea declară cheltuieli de 144 de mii de lei pentru servicii de consultanță. Caraman nu indică niciun cont bancar în declarația depusă la Comisia Electorală Centrală.  

Candidata declară un apartament pe care îl folosește din 2024 în abitație, printr-un acord verbal, fără să indice valoarea lui. În declarațiile anterioare, depuse în calitate de deputată, Caraman indica de asemenea un apartament luat în abitație din 2005. 

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În calitate de deputată BCS, Diana Caraman a avut mai multe inițiative controversate. Este autoarea proiectului privind statutul așa-numiților „agenți străini”, lege similară cu cea rusească, adoptată și de Georgia în 2024, care a afectat parcursul european al acestei țări. Proiectul presupunea limitarea activității persoanelor și entităților care beneficiază de suport financiar din afara țării și amenzi de până la 200 de mii de lei pentru acestea. În calitate de agent străin se propunea a fi calificată „orice persoană juridică sau fizică ce primește direct sau indirect finanțare externă în proporție de cel puțin 50% din totalul veniturilor anuale și care desfășoară activități ce influențează viața politică, economică, socială sau educațională din Republica Moldova”.

Caraman a mai propus limitarea votului în diaspora, prin impunerea condiției ca cetățenii care se află peste hotare să poată vota doar cu acte de identitate valabile și cu condiția că se vor înregistra prealabil la misiunile diplomatice și consulare ale Republicii Moldova. De asemenea, proiectul prevedea ca voturile din disapora să nu „afecteze direct rezultatele alegerilor parlamentare naționale”, ci să fie luate în considerare în baza unui coeficient. 

În iunie 2025, i-a fost interzis accesul la microfon pentru trei ședințe ale Parlamentului pentru că l-a numit „prostuț” pe deputatul PAS, Vasile Grădinaru.

În 2024, Caraman a participat la recepția Ambasadei Federației Ruse, declarând că „majoritatea cetățenilor sunt pentru neutralitatea statului nostru și pentru relații reciproc avantajoase cu toate țările lumii”.

Întrebată despre cazul de violență domestică în care a fost implicat Vasile Bolea, dezvăluit în presă după ce unul dintre copiii acestuia a apelat poliția, Caraman a spus că aceasta ar fi o problemă „de familie” și a făcut trimitere la declaraţia soţiei deputatului, „care a spus că nu a fost nicio agresiune”. 

De asemenea, Diana Caraman a fost dată în judecată de Centrul Gender-DOC care reprezintă comunitatea LGBT pentru afișarea în 2022, pe clădirea Parlamentului, a unui banner cu mesaj discriminatoriu față de minoritățile sexuale. Ea a făcut declarații homofobe și de la tribuna Parlamentului, criticând ratificarea Convenției de la Istanbul, despre care a afirmat că „sub pretextul apărării drepturilor femeilor, promovează interesele și promovează homosexualitatea” și că ratificarea ei ar avea scopul „de a descompune moral societatea noastră”.

În 2023, Caraman a fost candidata PCRM la funcția de primar general al municipiului Chișinău, luând un scor modest, de 1,7 % din voturi. S-a lansat în campanie în fața monumentului lui Lenin, de la Moldexpo, cu sloganul: „Cu comuniștii cândva a fost mai bine, cu comuniștii va fi bine”.

În cadrul campaniei pentru localele din 2023, la o dezbatere electorală desfășurată de postul public de televiziune Moldova 1 și la una organizată de postul public de radio, Radio Moldova, Diana Caraman a refuzat să se conformeze regulamentului potrivit căruia dezbaterea trebuia să se desfășoare în limba română și a insistat să-și țină discursul în limba rusă, fapt pentru care i-a fost oprit microfonul. Pentru că a continuat să vorbească în limba rusă, candidatei PCRM i s-a solicitat să părăsească studioul. Ulterior, ea a declarat că ar fi fost discriminată și că se va adresa misiunilor diplomatice. 

Cazier judiciar

În 2022, Diana Caraman și alți șase deputați au fost atacați în instanță de organizația Gender-Doc, fiind acuzați de plasarea unor bannere cu mesaje discriminatoare la adresa comunității LGBT. Printr-o hotărâre a Judecătorie Chișinău din februarie 2025, recursul organizației a fost respins, pe motiv că nu au putut fi identificate persoanele care au instalat bannerele la ferestrele deputaților respectivi de la sediul Parlamentului. 

Totodată, deși bannerele respective aveau mesaje precum: „Nu dictaturii homosexuale", „Moldova împotriva festivalului Pride” și „Nu discriminärii valorilor tradiționale”, instanța a constatat: „Analizând textul și felul expunerii, exprimării, instanța nu consideră că prin discursul său deputata DianaCaraman a promovat un comportament discriminatoriu și instigator la ură pe criteriul orientării homosexuale față de membrii comunității LGBT”.

*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți.  Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. 

Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.