În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.

Informații Generale

Igor Grosu (53 de ani) este președintele Parlamentului Republicii Moldova, ales după scrutinul din iulie 2021, și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) începând cu luna mai 2022. Candidează pe lista PAS de pe prima poziție. Pentru prima dată, a fost ales deputat pe lista aceluiași partid, în martie 2019.

A studiat la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova (1990–1995), apoi a făcut doctoratul la Universitatea de Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. În perioada 1993–1997 a fost președinte al Asociației „Pro Democrația”, după care timp de patru ani a fost coordonator al Centrului Naţional de Asistență și Informare a Organizațiilor Non-Guvernamentale „Contact”, iar ulterior, timp de doi ani, a fost secretar al Consiliului Național al Tineretului din Moldova.

În mai–decembrie 2003, Grosu a exercitat funcția de coordonator, apoi manager al unui proiect al Băncii Mondiale privind reducerea sărăciei, implementat de Ministerul Economiei. În 2004–2008, a ocupat postul de șef al Secretariatului Consiliului pentru Participare din cadrul Ministerului Economiei. În 2012 a fost numit viceministru al Educației, în mandatul de ministru al Maiei Sandu.

În august 2015 premierul Valeriu Streleț (PLDM) l-a numit consilier principal de stat al prim-ministrului în domeniul științei, educației, ocrotirii sănătății și protecției sociale, funcție pe care a ocupat-o câteva luni.

Ulterior, Grosu s-a alăturat fostei sale șefe de la Educație, Maia Sandu, fiind unul dintre fondatorii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a devenit, din 2016, secretarul general al noii formațiuni de pe arena politică a Republicii Moldova. După ce Maia Sandu a demisionat la 10 decembrie 2020 din funcția de lideră și membră de partid a PAS, Igor Grosu a devenit președintele interimar al Partidului Acțiune și Solidaritate.

La 16 martie 2021, după runde de consultări cu fracțiunile parlamentare, inclusiv după decizia Marianei Durleșteanu de a-și retrage candidatura pentru funcția de prim-ministru, post la care fusese înaintată de o coaliție majoritară formată din reprezentanți ai Partidului Socialiștilor, ai Platformei „Pentru Moldova” (formată din Partidul Șor și foști deputați PDM) și câțiva deputați independenți, Grosu a fost propus la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, fiind a doua propunere respinsă de Parlament, astfel ajungându-se la declanșarea alegerilor anticipate.

În septembrie 2023, Igor Grosu a fost decorat de către președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu Ordinul „Prințul Iaroslav cel Înțelept” de gradul II. Ordinul a fost acordat pentru „contribuție semnificativă” la consolidarea cooperării interstatale și în semn de apreciere pentru sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.

Integritatea în activitatea politică

În calitate de deputat, la 3 decembrie 2020, Igor Grosu a fost implicat în altercațiile dintre deputații PAS și cei ai Partidului Socialiștilor, incidente soldate cu deteriorarea a două microfoane de la tribuna centrală a Parlamentului. Ulterior, președinta Legislativului de atunci, Zinaida Greceanîi, a cerut inițierea unei proceduri pentru identificarea responsabilului. Grosu a admis mai târziu, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra”, că a achitat prejudiciile împreună cu deputata PAS Veronica Roșca.

Pe durata mandatului de președinte al Legislativului, Igor Grosu a admis în câteva rânduri, un comportament reprobabil. În noiembrie 2021, Grosu a înjurat în prezidiul Parlamentului. S-a întâmplat după intervenția deputatului Partidului Politic „Șor”, Denis Ulanov, pe subiectul examinării candidaturii lui Iulian Balan, avocatul lui Ilan Șor, la funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale. Înjurătura președintelui Legislativului a trecut practic neobservată de colegii săi deputați, care nu au reacționat în vreun fel.

În iunie 2025, Grosu a admis un alt derapaj, de această dată în adresa unei jurnaliste de la TV8. Atunci când ultima i-a adresat o întrebare cu referire la antreprenoarea Maria Acbaș din Comrat, care a fost pe listele electorale ale Congresului Civic al lui Marc Tkaciuk și care s-a alăturat PAS pentru parlamentarele din 28 septembrie, el a evitat un răspuns direct și a lansat acuzații la adresa jurnalistei, afirmând că aceasta ar fi „o simpatizantă a unei conserve rusești”. Ulterior, Grosu a prezentat scuze publice pentru reacția sa.

Pe durata mandatului de președinte al Parlamentului, Igor Grosu a fost acuzat o dată de afirmații false. Mai exact, în februarie 2025, în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova, el a afirmat, referindu-se la activitatea comisiilor de vetting, că „în cazul procurorilor, durează și mai încet, pentru că unii procurori fac tot posibilul să încetineze procesul, chiar intentează dosare și intimidează membrii comisiei sau secretariatul acestor comisii. Eu pot să îmi permit să spun acest lucru pentru că știu acest lucru. Chiar cei care trebuiesc evaluați, una, nu prezintă informații care trebuie să o prezinte sub diferite motive, doi, deschid dosare penale”. 

În acest context, Procuratura Anticorupție a calificat drept eronate declarațiile făcute de Grosu. PA preciza că nu avea, la acel moment, niciun dosar în gestiune care să vizeze membrii comisiilor de evaluare externă sau a secretariatelor comisiilor ori să implice dosare ce ar putea tergiversa procesul de vetting.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale 

În 2012, Igor Grosu a venit la Ministerul Educației având în proprietate o casă de locuit cumpărată în 2011 și un apartament cumpărat în 2000. De asemenea, el raporta un automobil de model Volkswagen Golf cumpărat în 2005 cu 3.750 de euro. Grosu a plecat în 2015 de la minister cu aceleași proprietăți.

Când a intrat în Parlament și a completat declarația de avere și interese personale, pentru 2018, Igor Grosu a declarat mai multe terenuri pe care le-a moștenit. Pe lângă casa și apartamentul pe care le-a raportat anterior, Grosu a mai trecut pe hârtie o casă de locuit care îi fusese donată în 2017. El nu a indicat niciun automobil. Totuși, un an mai târziu, în declarația din 2019, Grosu a raportat un Volkswagen Touran pe care îl procurase în 2017, cu 7.800 de euro, dar pe care nu l-a raportat în 2018. Averea deputatului a rămas neschimbată de parcursul anilor 2020 – 2024.

În anul 2024 Autoritatea Națională de Integritate a verificat dacă Igor Grosu a depus la timp declarația de avere pentru anul precedent și dacă există temei să pornească vreun control. În procesul-verbal emis drept consecință, se constată depunerea în termen și respectarea rigorilor de formă, precum și „lipsa aparenței de existență a unei diferențe substanțiale între veniturile și averea dobândită”.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid 

În iulie 2025, Igor Grosu a fost acuzat că ar „șantaja” primarii. S-a întâmplat după ce în spațiul public a fost publicat un videoclip filmat pe ascuns în timpul unei întrevederi a lui Grosu cu diaspora moldovenească din Geneva, în care liderul PAS a declarat că se întâlnește cu primarii din țară pentru a-i „mobiliza” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Acesta a mai spus că dacă rezultatul scrutinului va fi unul „prost”, nu se vor mai realiza proiecte de infrastructură. Declarațiile lui Igor Grosu au stârnit critici din partea opoziției: în timp ce unii îl acuzau că „șantajează” primarii, alții au spus că PAS „a uitat de valorile de la care a pornit”. 

Într-o reacție pe Facebook la înregistrarea filmată pe ascuns, Igor Grosu a precizat că „dacă pierdem calea europeană, pierdem accesul la fondurile europene, ceea ce înseamnă că pierdem și singura șansă și posibilitate de a dezvolta Republica Moldova. Pentru că singuri nu avem din păcate resurse suficiente de a face aceste investiții”.

După acest incident, jurnaliștii de la RISE Moldova au publicat o anchetă în care au analizat atât declarațiile, cât și acțiunile mai recente și mai vechi ale lui Igor Grosu și ale partidului de guvernare. „Deși în 2017 PAS pleda pentru demiterea primarilor care își schimbă partidul din partea căruia au obținut mandatul, odată ajuns la putere, nu a promovat această inițiativă legislativă. După preluarea guvernării, formațiunea a recurs la practici pe care anterior le critica: atragerea primarilor din alte partide. Fenomenul s-a manifestat vizibil la alegerile locale din 2023 și a fost susținut inclusiv prin programul „Satul European”, prin care aleșii locali din PAS au beneficiat de cele mai multe proiecte de infrastructură”, se arată în anchetă.

Cazier judiciar 

De-a lungul timpului, Igor Grosu a fost acționat în judecată de mai multe ori pentru declarații considerate defăimătoare de către diferite persoane publice. Un astfel de caz a fost inițiat de Irina Vlah, care a reclamat faptul că, într-un material video publicat pe portalul gagauzyeri.md la 6 iulie 2021, Grosu ar fi afirmat că ea și fratele său „și-ar fi delapidat toate fluxurile financiare, atât bugetare, cât și nebugetare în Găgăuzia”. Vlah a solicitat recunoașterea defăimării, scuze publice, dezmințirea informațiilor și despăgubiri morale de 200.000 de lei. 

Instanța de fond a respins însă cererea ca neîntemeiată, motivând că declarațiile nu au fost probate ca fiind false și că, în calitate de persoană publică, reclamanta trebuie să manifeste un grad mai mare de toleranță față de criticile și verificările venite din partea societății și a presei. Decizia instanței de fond a fost menținută și de Curtea de Apel Chișinău.

Un alt caz de rezonanță a vizat conflictul dintre Igor Grosu și fostul premier Ion Chicu. În mai 2025, instanța de fond a respins acțiunea depusă de liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, care l-a acuzat pe Grosu de defăimare, după ce acesta a comentat critic activitatea Guvernului condus de Chicu și, ulterior, a declarat într-o emisiune televizată că „și unul, și alta (Ion Chicu și Irina Vlah) fac parte din coloana a cincea a Federației Ruse”. 

Ion Chicu a considerat aceste afirmații calomnioase și a acționat în judecată, nemulțumit și de răspunsul prealabil oferit de Grosu, în care acesta a invocat libertatea de exprimare. Instanța a constatat însă că declarațiile contestate intră în sfera criticii politice și nu constituie defăimare, motiv din care a respins cererea lui Chicu.

Igor Grosu a mai fost acționat în judecată cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale și de către deputata BCS, Diana Caraman, și de către bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. Ambele cereri de chemare în judecată au fost respinse, instanța motivând că declarațiile au fost făcute de Grosu în exercitarea mandatului, astfel încât aceasta se bucură de imunitate în raport cu procesele de defăimare.

*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți.  Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. 

Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.