În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.

Informații generale

Ion Cojocari (37 de ani) este vicepreședinte al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) și candidează la funcția de deputat pe lista blocului politic „Alternativa”. Ion Cojocari (37 de ani) este în prezent vicepreședinte al raionului Glodeni. Potrivit CV-ului său, Cojocari este licențiat în Drept la Universitatea Pedagogică de Stat „Alecu Russo” din Bălți și masterand în Științe penale și Criminologie.

Ion Cojocari și-a început cariera în 2010 la Fabrica de Zahăr din Glodeni, pe atunci o filială a companiei „Magt-Vest” SRL, în calitate de jurist consultant. Din 2012 a activat ca ofițer de urmărire penală în cadrul Comisariatului de Poliție din raionul Rîșcani. Ulterior, din 2013 devine director adjunct pe probleme de furnizare a energiei electrice la filiala Glodeni a SA „RED-Nord”, iar din 2015 este angajat în calitate de manager de vânzări în cadrul SA „Furnizarea Energiei Electrice-Nord” -  biroul din Glodeni.

Integritatea în activitatea politică

Ion Cojocari și-a început cariera politică în 2015, atunci când a fost ales consilier raional la Glodeni pe lista Partidului Democrat din Moldova (PDM). Patru ani mai târziu, este ales în funcția de președinte al raionului Glodeni, devenind, la acea vreme, cel mai tânăr conducător de raion din R. Moldova, poziție pe care a păstrat-o și în urma alegerilor locale din toamna anului 2019. Din 2023, exercită funcția de vicepreședinte al raionului.

De asemenea, el a fost vicepreședinte și președinte al Organizației de tineret a PDM din Glodeni până în 2019, perioadă în care a făcut mai multe donații pentru formațiunea politică. În 2017, portalul Anticorupție.md a scris că în 2014 și în 2015, Cojocari a donat pentru PDM câte 40 de mii de lei. În context, el a spus că nu-și amintește suma pe care a donat-o, dar a precizat că banii provind din salariu și din economii. „Sunt și consilier raional și membru al Consiliului Național Politic, membru al Biroului Permanent Executiv al Organizației republicane de tineret a PDM, am avut și economii din anii precedenți. Nu am dat tot salariul. Nu țin minte suma exactă, dar am păstrat bonul fiscal că am depus-o”, a spus Cojocari.

În campania electorală pentru alegerile parlamentare din februarie 2019, în urma cărora PDM a pierdut puterea, Cojocari a susținut partidul cu alți 40 de mii de lei, indicând că provin, și de această dată, din salariu.

În aprilie 2023, după ce Ion Cojocari, împreună cu nouă primari din raionul Glodeni, până atunci parte a echipei teritoriale a Partidul Social Democrat European (PSDE), succesorul PDM, a aderat la PDCM, formațiune condusă de fostul premier Ion Chicu.

Ulterior, PSDE i-a acuzat de traseism politic și de trădare pentru că au ales să se alăture unui „partid loial Kremlinului”. Ion Cojocari a respins atunci acuzațiile, precizând că atât el, cât și colegii săi care au aderat la PDCM nu au fost membri ai PSDE, întrucât nu au depus cerere de aderare la formațiunea politică după fuzionarea ei cu PDM.

„Odată ce PDM a fost absorbit de PSDE, nu știu ceilalți colegi, dar noi nu am depus cerere de aderare la PSDE. Noi, oamenii și organizațiile teritoriale, nu suntem proprietatea nimănui. Nimeni nu mă poate acuza că am trecut dintr-un partid în altul. Unicul partid din care am făcut parte a fost Partidul Democrat, care nu mai există. Împreună cu colegii am decis să facem acest pas”, a declarat Cojocari într-un live pe pagina sa de Facebook. El a precizat că această decizie nu îl face „putinist” sau „antiromân”, așa cum l-au acuzat reprezentanții PSDE în comunicatul formațiunii.

Pe 11 iunie 2023, Cojocari a fost ales vicepreședinte al PDCM, responsabil de domeniul dezvoltării regionale și cooperării transfrontaliere.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Conform declarației de avere și interese personale depuse la Comisia Electorală Centrală, Ion Cojocari a avut, pe parcursul anului 2024, venituri salariale de aproximativ 227 de mii de lei de la Consiliul raional Glodeni și 11,4 mii de lei - indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă. El a primit și indemnizații în valoare de 61,3 mii de lei pentru întreținerea copilului de la Casa Națională de Asigurări Sociale, 7,5 mii de lei românești - alocație de stat de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale din România și o donație de 450 de euro pentru ziua de naștere. De asemenea, Cojocari arată că soția sa a primit în această perioadă transferuri de peste hotare în valoare de 11,2 mii de euro.

La capitolul imobile, candidatul declară un apartament cu o suprafață de 79,9 metri pătrați, procurat în 2021 cu 450 de mii de lei și o casă moștenită în 2024, cu suprafața de 101,9 metri pătrați, a cărei valoare de piață este estimată la 100 de mii de lei. De asemenea, familia Cojocari deține cinci terenuri agricole și unul intravilan, toate obținute prin donație și moștenire.

Vicepreședintele PDCM mai declară un autoturism de model Hyundai, fabricat în 2015, pe care l-a procurat în 2023 cu 18 mii de euro, deși valoare de piață a acestuia este de 20 de mii de euro. Cojocari explică această diferență prin faptul că mașina a fost cumpărată de peste hotare.

Ion Cojocari deţine un cont curent la CEC Bank România, cu un sold de 5.2 mii de lei românești. De asemenea, are două credite active, unul – de 200 de mii de lei, contractat în 2024 și scadent în 2029, iar celălalt – de 25 de mii de lei, contractat în 2020, scadent în 2025.

Candidatul declara, în 2024, că deține o cotă-parte în Gospodăria Țărănească „Cojocari Ion Boris”, din satul Ustia, specializată în agricultură, care, între timp, a fost reorganizată în Gospodăria Țărănească „Cojocari Olga”, s. Ustia, raionul Glodeni, iar numele vicepreședintelui PDCM a fost exclus din lista fondatorilor. Până în 2023, gospodăria s-a numit „Ustenburg” și a beneficiat, pe parcursul anilor, de mai multe subvenții de bugetul de stat. Reieșind din declarațiile de avere ale candidatului din ultimii ani, în 2023, gospodăria a beneficiat de contracte finanțate de la bugetul de stat în valoare de 478,9 mii de lei, iar în 2024, valoarea acestora a ajuns la 276,1 mii de lei.

În 2020, Ion Cojocari a fost vizat într-un control privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților, inițiat de Autoritatea Națională de Integritate, în cadrul căruia s-a verificat legalitatea deținerii/exercității simultane a mandatului de președinte al raionului Glodeni și cel de consilier de raion, dar și cea de administrator al Gospodăriei Țărănești „Ustenburg”. În urma procedurii de control, inspectorul de integritate a constatat că nu s-au identificat încălcări ale regimului juridic al incompatibilităților.

De asemenea, Cojocari declară că deține o cotă-parte în firma Atlas Montaj SRL din România, care are ca gen de activitate lucrări de instalații electrice, și care este administrată de Gheorghii Ciliuța. Cel din urmă, figurează în calitate de director și fondator al companiei Altas Montaj SRL din Moldova, alături de fratele său, Vitalie Ciliuța, ambii fiind anterior sponsori fideli ai PDM. În 2019, portalul Anticorupție.md a scris că, în perioada 2014-2019, firma celor doi a câștigat nouă contracte de achiziții publice în valoare totală de 1,8 milioane de lei. Majoritatea autorităților contractante care au desemnat firma Atlas Montaj drept câștigătoare erau instituții publice subordonate Consiliului Raional Glodeni.

Soția lui Ion Cojocari gestionează firma Intell Battle SRL, care oferă servicii de contabilitate și audit financiar.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În iulie 2023, Ziarul de Gardă a scris că după ce, în 2019, Ion Cojocari a ajuns în funcția de președinte al raionului Glodeni, firma nașului său de cununie, Alexandru Gamureac, a început să câștige numeroase contracte publice în raion. În aceeași perioadă, compania și-a extins domeniile de activitate, trecând de la afaceri cu mobilă și materiale de construcții la reparația clădirilor și drumurilor, amenajarea terenurilor de sport și instalarea sistemelor de iluminare stradală.

Potrivit anchetei, Gamureac, pe atunci și el consilier raional în Glodeni din partea PDM, a câștigat, în perioada mandatului finului său, contracte în valoare de circa 23 de milioane de lei cu instituții ale statului din nordul țării. Majoritatea dintre ele au fost obținute în urma unor licitații organizate de entități din raionul Glodeni, inclusiv de Consiliul Raional, cu Ion Cojocari pe post de președinte al Comisiei de Licitații.

Totodată, jurnaliștii au constatat că, în lista instituțiilor din raion cu care întreprinderea lui Alexandru Gamureac a semnat contracte pe bani publici, se regăsește și primăria satului Ustia, acolo unde funcția de primar era deținută de fratele lui Cojocari.

Atunci, Ion Cojocari a declarat că a discutat cu nașul său la subiectul licitațiilor, însă a negat că l-ar fi favorizat în vreun fel. De asemenea, Cojocari a exclus faptul că relațiile politice l-au ajutat pe nașul său să câștige licitații în satele în care primarii sunt colegii lor de partid.

„Jumătate din primarii din raionul Glodeni fac parte din echipa noastră. Adică, e logic și e posibil ca dlui să aibă lucrări. Dacă a participat la licitație… nu poate el să nu participe la o licitație când legislația îi permite, chiar și la Consiliul Raional, dar cu atât mai mult la o primărie, doar pentru că președintele raionului are o relație de asta, cum îi spunem noi, creștinească”, a explicat el atunci.

Totodată, Cojocari a declarat că nu a discutat cu primarii din localitățile în care Gamureac a câștigat contracte, subliniind că nu a vorbit nici cu fratele său pe acest subiect.

„Da, îi fratele. Dar acolo era cel mai mic preț. Eu înțeleg că erau dubii dacă poate erau alte… Dar dacă e cel mai mic preț – nu. Cum, cu fratele meu nu pot să spun că nu am vorbit despre proiectul „Satul European”, dar să spun „băi, selectează pe persoana respectivă” – n-am avut discuții la subiectul respectiv”, a precizat el.

Cazier judiciar

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți. Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. 

Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.