În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.

Informații generale 

Marian Lupu (59 de ani) este președintele Partidului Politic Mișcarea Respect Moldova și numărul unu pe lista de candidați a formațiunii la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Lupu se află în politică de mai bine de 20 de ani, timp în care a deținut mai multe funcții înalte în stat. Și-a început activitatea în funcții publice la Ministerul Economiei, iar în 2001 a devenit viceministru al Economiei, într-un guvern al comuniștilor, cu Vasile Tarlev prim-ministru. În august 2003 a fost propulsat în funcția de ministru, la același minister. 

La alegerile parlamentare din martie 2005, Lupu a fost pe lista de candidați a Partidului Comuniștilor (PCRM), obținând un mandat de deputat. A fost ales președinte al Parlamentului, funcție pe care a deținut-o până în aprilie 2009, când au avut loc noi alegeri legislative. Lupu a fost numărul doi pe lista PCRM, după Vladimir Voronin și înaintea Zinaidei Greceanîi, obținând din nou un loc în parlament. Și după anticipatele din iulie 2009 și noiembrie 2010 Lupu a ajuns în Parlament, însă deja din partea Partidului Democrat din Moldova (PDM).

În perioada decembrie 2010 – aprilie 2013 a fost din nou președinte al Parlamentului, iar dat fiind faptul că nu exista un președinte ales al R. Moldova, Lupu a ocupat, până în martie 2012, și funcția de președinte interimar al Republicii Moldova. La scrutinul legislativ din noiembrie 2014, Lupu a fost din nou cap de listă pentru PDM, fiind urmat de Vladimir Plahotniuc, și ajunge din nou în Parlament. În februarie 2019, aflat pe final de mandat, Lupu este votat de către colegii săi deputați în funcția de președinte al Curții de Conturi a Republicii Moldova, pentru un mandat de 5 ani. Din martie 2024 până în prezent, Marian Lupu nu a mai deținut nicio funcție publică.

Integritatea în activitatea politică

A trecut de la comuniști la democrați. De numele lui Marian Lupu se leagă un moment de cotitură în istoria PCRM și PDM, cu repercusiuni asupra întregului sistem politic din R. Moldova. În iunie 2009, la două luni de la evenimentele din 7 aprilie și în urma eșecului comuniștilor de a obține așa-numitul „vot de aur” pentru ca Zinaida Greceanîi să fie votată de Parlament în funcția de președintă a R. Moldova, Marian Lupu a anunțat că părăsește PCRM. 

Deși nu a comunicat public acest lucru, RISE Moldova a scris, făcând trimitere la notele secrete trimise la Washington DC de către Ambasada SUA în Republica Moldova și dezvăluite de site-ul Wikileaks.org în 2010, că Marian Lupu își dorea „să fie succesorul lui Voronin după 2009” însă după scrutinul parlamentar din 5 aprilie 2009, PCRM a înaintat-o la funcția de președinte pe colega sa de partid, Zinaida Greceanîi.

La scurt timp după plecarea din PCRM, Marian Lupu a aderat la PDM, partid condus atunci de Dumitru Diacov și care la alegerile parlamentare din aprilie luase doar 2.97%, rămânând în afara Parlamentului. Lupu a preluat de la Diacov funcția de președinte și, în urma alegerilor parlamentare anticipate din iulie 2009, PDM intră în Parlament cu 13 deputați, în timp ce PCRM, fostul partid al lui Lupu, pierde majoritatea parlamentară de care se bucurase în ultimii 8 ani. 

Legătura cu Plahotniuc. Între alegerile parlamentare anticipate din iulie 2009 și anticipatele din 28 noiembrie 2010, în spațiul public au început să apară informații precum că cel care ar fi controlat din umbră PDM era Vladimir Plahotniuc, un om de afaceri influent, mai puțin cunoscut publicului larg la acel moment, dar care se afla în mediul oamenilor politici și de business de mai mulți ani. 

Informațiile s-au confirmat odată cu apariția lui Plahotniuc în lista de candidați a PDM pentru alegerile din 28 noiembrie 2010, direct pe locul doi, în ultima zi în care partidele înscrise în cursa electorală mai puteau efectua modificări în listele cu candidați. Imediat după acele alegeri, în decembrie 2010, Plahotniuc a devenit vicepreședinte al PDM, iar în 2012 – prim-vicepreședinte al formațiunii. Astfel, perioada 2009-2016, în care Marian Lupu a deținut funcția de președinte PDM, a fost marcată de percepția că cel care conducea, de facto, partidul, era Plahotniuc, iar Lupu era doar liderul formal al entității politice. Controlul lui Plahotniuc asupra PDM s-a oficializat în decembrie 2016, când a devenit președintele formațiunii. 

Marian Lupu a încercat, în mai multe rânduri, să ajungă președinte al R. Moldova însă fără succes. A eșuat să obțină votul deputaților, în perioada în care președintele era ales de către Parlament, iar la alegerile prezidențiale din 2016, când președintele urma să fie ales de către cetățeni prin vot direct, Marian Lupu a fost retras din cursă cu doar câteva zile înainte de primul tur, evitând, astfel, un nou eșec, pronosticat de sondajele de atunci.

În 2025, dat fiind faptul că Marian Lupu a aderat la Mișcarea Respect Moldova - un partid din care fac parte mai mulți foști membri ai PDM, inclusiv fostul vicepreședinte al PDM Eugeniu Nichiforciuc, considerat în trecut un apropiat al lui Plahotniuc, Marian Lupu a fost întrebat din nou despre posibile legături cu Plahotniuc. 

„Cinci ani de zile am fost aici în țară. Nu peste hotare, nu departe de ochii lumii, destul de vizibil aici. Și nu pur și simplu aici, dar în calitate de președinte al Curții de Conturi. (..) Și atunci întrebarea logică este: dacă erau să fie legături cu domnul Plahotniuc sau cu oricine altcineva din foștii mei colegi de la Partidul Democrat, în asemenea situație, era oare posibil ca lucrurile acestea să nu se cunoască de către și oamenii de Republica Moldova? Avem organele speciale, avem oameni care se informează. Și oare partenerii din exterior la fel nu erau să știe despre acest lucru? Evident că erau să știe”, a răspuns Marian Lupu în aprilie 2025, după preluarea conducerii Mișcării Respect Moldova, în cadrul unei emisiuni televizate.

În iulie 2025, la o zi după ce Vladimir Plahotniuc a fost reținut la Atena, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a scris că Marian Lupu ar fi fost în luna mai la Atena. „Ar fi frumos ca la următoarea conferință de presă, jurnaliștii să-l întrebe pe Marian Lupu ce a făcut pe 19 mai la Atena și cu cine s-a văzut”, a scris atunci Galbur. Contactat de Ziarul de Gardă, Marian Lupu a confirmat că a fost în Grecia în perioada respectivă însă a declarat că nu s-a întâlnit cu Vladimir Plahotniuc. 

„Referitor la legătura mea cu Vladimir Plahotniuc, precizez că nu am avut nicio relație cu acesta din 2018”, preciza atunci Lupu.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Conform declarației de avere și interese personale depuse la Comisia Electorală Centrală, Marian Lupu a avut venituri din mai multe surse pe parcursul anului 2024. Din servicii de consultanță Lupu declară că a încasat 27,8 mii euro, iar din salariul de la Curtea de Conturi - 242 mii lei (brut). Alte 83 de mii de lei a încasat sub forma unei indemnizații de eliberare de la Curtea de Conturi, iar puțin peste 9 mii de lei a încasat din dobânda bancară. Soția politicianului a câștigat, din servicii de consultanță, 205 mii lei pe parcursul anului 2024. Familia lui Marian Lupu deținea în mai multe conturi bancare, 369,5  mii lei și 21,7 mii euro.

Tot în 2024, familia Lupu a vândut un automobil Hyundai Tucson, cu 320 de mii de lei și a procurat un alt autoturism, MG RX5, cu 17,2 mii de dolari.

Soții Lupu dețin un apartament de 136 metri pătrați, un garaj de 18 metri pătrați și două terenuri agricole cu o suprafață cumulată de 1,3 hectare primite drept donație.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Potrivit unei investigații RISE Moldova publicate în 2016, televiziunile deținute pe atunci de Plahotniuc erau printre principalii beneficiari ai banilor cheltuiți de PDM în campaniile electorale în perioada în care Marian Lupu era, oficial, președinte al partidului.

În 2020, o altă investigație realizată de RISE Moldova a dezvăluit că o firmă offshore controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc a efectuat două transferuri bancare în valoare totală de 19 mii de euro către Universitatea Maastricht din Olanda, pentru a acoperi taxele de studii ale fiicei lui Marian Lupu. Plățile au fost efectuate în iulie 2014, când Marian Lupu era președintele PDM.

Lupu a negat că studiile fiicei sale ar fi fost finanțate de Plahotniuc sau de vreo altă persoană. El a explicat că, neavând un cont bancar care să permită transferuri internaționale, a predat banii în numerar colegilor săi de partid care desfășurau activități de afaceri și dispuneau de conturi pentru asemenea transferuri, solicitându-le să efectueze plata către universitate.

Cazier judiciar

În 2023, o angajată a Curții de Conturi l-a acuzat public pe Marian Lupu, în acel moment președinte al Curții, de „avansuri sexuale”. Instituția a calificat atunci acuzațiile angajatei drept „calomnii și insinuări” venite imediat după aplicarea în privința acesteia a sancțiunii disciplinare „pentru nerespectarea normelor de conduită”. Marian Lupu a acționat-o în judecată pe subalternă, instanța obligând-o pe Tatiana Vozian să dezmintă informațiile și să-i achite despăgubiri morale lui Lupu.

Într-un alt litigiu, Marian Lupu l-a acționat în judecată pe activistul Marin Andonii, care afirmase pe rețelele sociale că „poliția a deschis dosar penal pe hărțuire sexuală în privința lui Marian Lupu”. Instanța de judecată l-a obligat pe Andonii să dezmintă afirmațiile făcute și să compenseze cheltuielile de judecată suferite de Lupu.

*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți.  Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. 

Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.