În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.

Informații generale

Olesea Stamate (41 de ani) candidează independent la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, fiind al șaselea concurent înregistrat de Comisia Electorală Centrală. Ea a declarat, totodată, că va „lucra la construcția unei noi formațiuni politice – una care pune oamenii, credința și bunul-simț înapoi în centrul deciziilor. Care să promoveze cu adevărat integrarea europeană, dar și valorile morale și creștine care stau la temelia unei societăți drepte”.

Este juristă de meserie și deputată care a ajuns în Parlamentă în 2021 pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate. În timpul Guvernului condus de Maia Sandu, în 2019, a deținut funcția de ministră a Justiției, iar după ce Sandu a fost aleasă președintă a R. Moldova, Stamate a ajuns consiliera pe justiție a șefei statului.

Anterior a avut activități în societatea civilă, fiind directoarea Programului Buna guvernare a Fundației Soros Moldova (2007-2010), expertă în diverse proiecte susținute de UE, UNDP, UNWOMEN (2011-2017) și, totodată, președinta unei organizații non-guvernamentale specializate pe monitorizarea procesului de achiziții publice, Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), pe care a condus-o în perioada 2012 – 2019.

Este licențiată în drept a Universității de Stat din Moldova și masterandă în Studii Europene Interdisciplinare a Colegiului Europei (Natolin) din Varșovia, Polonia.

Integritatea în activitatea politică

Olesea Stamate a fost până  prezent membră a unui singur partid – Partidul Acțiune și Solidaritate. Ea și-a început cariera în funcții publice cu cea de ministru al Justiției în Guvernul condus de Maia Sandu, votat de coaliția formată atunci de Blocul ACUM (PAS și Platforma DA) și Partidul Socialiștilor. Stamate nu avea atunci apartenență politică. Executivul a fost învestit la 8 iunie 2019, avându-l inițial pe Stanislav Pavlovschi în funcția de ministru al Justiției, care la scurt timp și-a dat demisia. La 24 iunie locul îi este luat de Olesea Stamate, care a deținut această funcție până la căderea Guvernului Sandu, în noiembrie 2019.

În martie 2020, când pe circumscripția Hâncești s-au organizat alegeri parlamentare noi, după ce deputatul de Hâncești Alexandru Botnari și-a dat demisia, Olesea Stamate a candidat în această circumscripție cu susținerea PAS, dar fără să fie membră de partid. Nu a obținut însă mandatul, locul în Parlament fiind ocupat de Ștefan Gațcan, candidat PSRM.

În iunie 2020 deja o regăsim ca membră a Partidului Acțiune și Solidaritate, fiind aleasă și una dintre cei șapte vicepreședinți ai PAS. În decembrie 2020 obține o nouă funcție publică, fiind numită consilieră a președintei Maia Sandu în domeniul justiției.

La alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021 a candidat pe lista PAS și a ajuns deputată. A fost aleasă președintă a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, funcție la care a renunțat în ianuarie 2024, păstrându-și doar calitatea de membră în comisie.

La 4 aprilie 2025, Olesea Stamate a fost exclusă din PAS, după un scandal legat de Legea amnistiei și amendamentele propuse de Stamate la lege, votate de PAS, care s-au soldat cu eliberarea din închisoare a unor deținuți pe viață. Ea a contestat în judecată excluderea sa din partid și și-a păstrat mandatul de deputat, în calitate de neafiliată.

Ulterior, Olesea Stamate a declarat că a primit propuneri de a face parte din mai multe partide, fără să le numească.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Pentru 2024, Olesea Stamate declară venituri din activitatea sa de deputată, salariu – 230 de mii de lei, la care se adaugă diurne de călătorii, compensații și indemnizații în valoare totală de 325 de mii de lei. Stamate declară un apartament de 70 de metri pătrați și o casă de 329 de metri pătrați, în valoare de 437 de mii de lei și, respectiv, 179 de mii de lei. Apartamentul este deținut în proporție de o treime, iar casa – pe jumătate. Deputata mai declară trei terenuri agricole și un automobil Porsche Macan, cumpărat în 2019, fabricat în același an, cu o valoare declarată de un milion de lei.

Olesea Stamate mai declară cheltuieli de 6500 de euro pentru servicii turistice, precum și două plăți în valoare de 5200 și 4900 de euro pentru servicii educaționale la liceul privat „Da Vinci” din capitală.

La capitolul interese, Stamate indică faptul că este fondatoare a Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă, are licență de avocat și este membră a Partidului Acțiune și Solidaritate, deși formațiunea a anunțat că a exclus-o din rândurile sale, după scandalul privind Legea amnistiei.

Stamate mai declară un venit al unui membru al familiei, din salariul de la compania Iris Arhpeisaj SRL, deținută de mama sa, Larisa Kovali. De asemenea - 622 de euro onorariu din activități didactice de la Universitatea din SUA Florida International University, unde a ținut o prelegere despre „efectele (ne)așteptate ale războiului din Ucraina asupra Europei extinse”, în martie 2024.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În mandatul său de ministră a Justiției, în iunie-noiembrie 2019, Olesea Stamate a propus mai multe reforme majore în sistemul judecătoresc și al procuraturii. Acestea au fost prezentate de Stamate într-o conferință la care a participat președintele de atunci al Republicii Moldova, Igor Dodon, președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, prim-ministra Maia Sandu și viceprim-ministrul Andrei Năstase, atunci reprezentanți ai coaliției de guvernare ACUM-PSRM. Între acestea: reforma Curții Supreme de Justiție, evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, reformarea Consiliului Superior al Magistraturii și al Procurorilor, a Procuraturii Anticorupție și a Centrului Național Anticorupție. 

Aceste reforme care nu au fost duse până la capăt pe parcursul mandatului său de cinci luni. După căderea Guvernului Sandu, în noiembrie 2019, noul ministru al Justiției din Guvernul minoritar (votat de PSRM și Partidul Democrat), condus de Ion Chicu, Fadei Nagacevschi, declara că ar fi gata să continue cu evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, dar Stamate susținea că acest fapt ar compromite reforma, pentru că „poate legitima eventual judecătorii corupți în sistem şi îi poate elimina din sistem pe cei care au mai rămas oneşti”.

O primă controversă odată cu accederea în funcția de ministru a fost faptul că Stamate a plecat în concediu la o lună după ce a fost numită la conducerea ministerului Justiției. Ea s-a justificat spunând că vacanța era deja programată și că a lucrat fiind în concediu.

O altă controversă a fost legată de faptul că, la scurt timp după ce Olesea Stamate a fost învestită în funcția de ministră a Justiției, Procuratura Anticorupție (PA) a clasat procesul penal în care a figurat anterior soțul său, Gheorghe Stamate, director al „Ericsson Telecommunications” SRL, fiind scos de sub urmărire cu mai bine de doi ani înainte de asta. El fusese acuzat inițial de faptul că ar fi intenționat să influențeze modul de desfășurare a unei licitații publice a Centrului Național Anticorupție. La rândul ei, Olesea Stamate a declarat că nu cunoaște de ce procesul a fost clasat tocmai după ce ea a ajuns în funcția de ministru al Justiției.

Finalul mandatului său și al Guvernului Sandu din care făcea parte a fost marcat și chiar provocat de scandalul privind concursul pentru funcția de procuror general. Olesea Stamate a decis anularea rezultatelor concursului, argumentând că ar fi fost favorizat unul dintre candidați, prin „punctaj vădit disproporționat” și acuzând că membrul comisiei de selecție, înaintat de președinta Parlamentului, socialista Zinaida Greceanîi, ar fi trișat. Socialiștii au cerut atunci demisia ministrei Justiției, Olesea Stamate.

Drept urmare, legea privind alegerea procurorului general a fost modificată prin asumarea răspunderii Guvernului, astfel încât Consiliul Superior al Procurorilor să poată alege un procuror general dintr-o „listă scurtă” selectată de șefa cabinetului de miniștri de atunci, Maia Sandu. Partidul Socialiștilor a depus o moțiune de cenzură, care a fost votată în Parlament împreună cu deputații din Partidul Democrat, astfel, Guvernul Sandu a picat la 12 noiembrie 2019.

Pe parcursul mandatului său de deputată, Olesea Stamate a exprimat mai multe opinii critice, diferite de cele ale fracțiunii PAS. Astfel, în martie 2025, declara că nu este de acord cu toate proiectele PAS, de aceea nu votează unele inițiative legislative ale formațiunii.

La 1 februarie 2024, Stamate a renunțat la funcția de președintă a Comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, argumentând că vrea să se concentreze „pe creația legislativă, renunțând la procesele organizaționale”.

Discrepanța de viziuni între PAS și Stamate s-a acutizat în contextul unui scandal legat de amendamentele înaintate de deputată la Legea Amnistiei și care au fost votate de fracțiunea partidului de guvernare, care s-au soldat cu eliberarea din penitenciare a mai multor deținuți condamnați pe viață pentru crime și infracțiuni deosebit de grave. La 4 aprilie 2025, președintele PAS, Igor Grosu, a publicat o declarație în care a argumentat că fracțiunea majoritară a votat modificările propuse de Stamate, „din cauza unui abuz de încredere”, întrucât buna ei credință „nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”. El a anunțat că Stamate a fost exclusă din partid și i-a cerut să-și depună mandatul de deputat.

La 16 aprilie, Olesea Stamate a anunțat că se retrage din fracțiunea PAS, dar nu renunță la mandatul de deputat. Totodată, a contestat în instanță excluderea ei din PAS. Deputata, deja neafliată, a propus inițierea unei comisii de anchetă în Parlament care să examineze circumstanțele eliberării mai multor condamnați pe viață, dar inițiativa i-a fost respinsă. Ea a respins de mai multe ori acuzațiile aduse de către foștii colegi din PAS și a efectuat o anchetă proprie, publicând un material video la acest subiect.

De asemenea, tatăl deputatei Olesea Stamate, Vladimir Kovali, care este avocat, i-a reprezentat în instanță pe doi dintre condamnații care au solicitat eliberarea din închisoare în baza modificărilor la Legea amnistiei și în ambele cazuri. Stamate a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi propus aceste amendamente în favoarea clienților tatălui său, argumentând că cererile lor au fost respinse.

Cazier judiciar

Olesea Stamate a atacat în instanță Partidul Acțiune și Solidaritate, formațiune pe care a dat-o în judecată, contestând faptul că a fost exclusă din cadrul acesteia. De asemenea a dat în judecată PAS, pe prim-ministrul Dorin Recean și pe jurnalistă Mariana Rață, de la TV8, pentru apărarea onoarei, demnităţii și reputaţiei profesionale.

*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți.  Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. 

Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.