În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.

Informații generale

Renato Usatîi (47 de ani) este președintele Partidului Politic „Partidul Nostru” (PN) și candidează la funcția de deputat, ocupând prima poziție pe listă. El a absolvit Facultatea de limbi străine la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, iar mai apoi - Academia de Administrare Publică de pe lângă președintele Federației Ruse. Potrivit CV-ului său, Usatîi și-a început cariera în 2001 la Aeroportul Internațional Chișinău, unde a activat în calitate de supervizor, iar din 2002 a devenit inginer superior la combinatul de alimentație a Căii Ferate din Moldova. Doi ani mai târziu, se stabilește cu traiul în Federația Rusă, unde obține cetățenia rusă și ajunge în 2005 președintele companiei „ВПТ-НН” din orașul Nijnii Novgorod, care, din 1995, colaborează cu întreprinderea de stat „Căile Ferate Ruse”, furnizându-i instrumente și oferind servicii de reparație. Va deține funcția până în 2015. Din 2015, este fondatorul fundației de caritate „Moldova Noastră”, numită anterior Fundația „Renato Usatîi”.

În 2023, Usatîi i-a solicitat lui Vladimir Putin să-i retragă cetățenia rusă, motivând că nu mai vrea să fie cetățeanul unui stat agresor.

Integritatea în activitatea politică

Renato Usatîi a intrat în politică după mai multe concerte electorale și acţiuni de caritate. În 2014, a preluat conducerea Partidului Popular Republican, condus până atunci de Nicolae Andronic, și l-a redenumit, un an mai târziu, în „Partidul Nostru”. Tot în 2014, Usatîi a creat un nou partid, numit „PaRUs”, cu care intenționa să participe la alegerile parlamentare din 2014, dar care însă nu a fost înregistrat în din cauza unor bănuieli că ar fi fost falsificate în jur de 30% de semnături de pe lista membrilor, bănuială respinsă de Usatîi. 

El l-a acuzat, la rândul său, pe liderul PLDM, Vlad Filat, partid aflat atunci la putere, că ar sta în spatele refuzului. Ulterior, Usatîi a anunțat că va participa la alegerile parlamentare pe lista partidul politic Partidului „Patria-Rodina”, condus de fostul Ambasador al Republicii Moldova în România și fost șef al aparatului prezidențial în perioada lui Petru Lucinschi, Emilian Ciobu. Tot atunci, Renato Usatîi a lansat o serie de declarații controversate precum că va construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la frontiera Republicii Moldova cu România și că va „închide Ambasada SUA și voi face în loc un club de karaoke”.

Formațiunea, însă, a fost exclusă din cursa electorală, cu trei zile înainte de scrutin, la cererea Comisiei Electorale Centrale, susținută ulterior de hotărârile instanțelor de judecată, pentru că ar fi folosit în campania electorală mijloace bănești din străinătate, lucru interzis de lege. În acest sens, în 2020, CtEDO i-a oferit câștig de cauză lui Renato Usatîi, condamnând Republica Moldova pentru excluderea ilegală a formațiunii politice din cursa electorală. Un an mai târziu, în 2015, s-a înregistrat în cursa pentru funcția de primar al municipiului Bălți, câștigând din primul tur cu peste 70% din voturi.

În toamna anului 2016, și-a manifestat intenția de a candida la alegerile prezidențiale, însă guvernarea de atunci a modificat în preajma scrutinului limita de vârstă pentru candidații la funcția de șef al statului. Atunci din partea formațiunii a candidat Dumitru Ciubașenco, care a luat 6,03% din voturi. În turul doi, Usatîi l-a susținut pe Igor Dodon și a îndemnat electoratul său să îl voteze. Ulterior, în anului 2019, a candidat repetat pentru funcția de primar de Bălți și, la fel ca în 2015, a câștigat detașat din primul tur.

În noiembrie, 2020, a candidat, din nou la funcția de președinte al țării, însă a obținut în primul tur de scrutin doar 16,9% din voturi, clasându-se astfel pe poziția a treia. De data aceasta, Renato Usatîi a avut un mesaj electoral anti-Dodon, însă în al doilea tur de scrutin nu și-a îndemnat susținătorii să voteze pentru contracandidata lui Dodon Maia Sandu.

Un mai târziu, la alegerile parlamentare din 2021, a fost cap de listă al Blocul Electoral „Renato Usatîi”, însă a reușit să obțină doar 4,10% din voturi, fapt care nu i-a asigurat un loc în Parlament. La alegerile prezidențiale de anul trecut s-a poziționat pe locul trei, obținând 13% din totalul voturilor, și la fel ca în 2020, nu a susținut niciun candidat în turul doi.

De-a lungul timpului, Usatîi și-a schimbat viziunile politice la 360 de grade. În 2014, Ziarul de Gardă scria, cu referire la un interviu pentru VIP Magazin, că Usatîi îl idolatriza pe Vladimir Putin şi se autocaracteriza ca fiind „un om sovietic şi sper că aşa voi rămâne toată viaţa mea. Nu sunt liberal, nu sunt democrat şi nici ceea ce văd astăzi în ţară nu pot să numesc democraţie, se aseamănă mai mult cu o anarhie. Nu am nimic împotriva oamenilor din SUA şi a cetăţenilor UE, dar urăsc politica pe care o promovează americanii şi europenii, în special în afara statelor lor”. Într-un alt interviu, pentru Allmoldova.md, Usatîi spunea atunci: „Categoric sunt împotriva integrării europene. Acordul de Asociere cu UE şi cel privind crearea Zonei de Liber Schimb vor avea un efect negativ asupra economiei moldoveneşti”.

În 2025, Usatîi susține că una dintre prioritățile partidului condus de el este aderarea Moldovei la spațiul Schengen.

Experții Promo-LEX l-au vizat de mai multe ori în rapoartele de monitorizare a alegerilor pentru discurs de ură și incitant la violență. În 2019, în cadrul a două scrutine electorale, cel parlamentar și alegerile locale generale, experții au înregistrat 190 de cazuri de discurs de ură, iar în 2020 - 448 de cazuri, de două ori mai mult decât în 2019. Datele arată că Renato Usatîi a fost politicianul care a recurs cel mai des la discursul de ură și instigare la discriminare, fiind vizat în 152 de cazuri, alături de socialiștii Igor Dodon și Bogdan Țârdea.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Conform declarației de avere și interese personale depuse la Comisia Electorală Centrală, Renato Usatîi a avut, pe parcursul anului 2024, venituri salariale de 600 de mii de lei de la PN și o dobândă de 1,1 mii lei de la BC Moldindconbank SA. Totodată, acesta mai declară o donație de 35 de mii de euro de la sora sa, Veronica Schmit, precum și un autoturism Ineos Grenadier, de la cumnatul Michael Schmit, în sumă de 1,2 milioane de lei.

La capitolul imobile, Usatîi declară mai multe bunuri în țară și în străinătate. El deține șase case de locuit, dintre care două cumpărate în 2011, iar alte trei - în 2017. Cea mai scumpă fiind o casă de 545 de metri pătrați, care valorează peste 18 milioane de ruble. Usatîi mai declară două apartamente, unul obținut în 2016 prin contract de donație, pentru care are drept de abitație, iar altul în 2024 - obținut prin contract de investiții, a cărui valoare se ridică la 98 de mii de euro. Totodată, acesta mai declară un garaj și șapte alte averi imobile, trei dintre care sunt în proprietatea sa, iar pentru celelalte patru deține acte translative de posesie și folosință.

De asemenea, Renato Usatîi indică 12 terenuri intravilane și unul extravilan obținute prin contracte de vânzare-cumpărare, precum și patru terenuri agricole dobândite prin contracte de arendă și cesiune. Candidatul mai deține o colecție impresionantă de autoturisme de lux. Printre acestea - un Mercedes din 2020, achiziționat cu 1,1 milioane de lei, un Land Rover Defender din 2022, evaluat la 1,8 milioane de lei, un mini incavator de model Avant din 2020 estimat la 1,1 milioane de lei, dar și un scuter de apă achiziționat cu 436 de mii de lei. 

Totodată, în 2024, colecția lui Usatîi a fost completată cu Land Rover Range Rover Autobiography LWB din 2024, evaluat la 177 mii de euro, un Ineos Grenadier din 2023, cu o valoare de 1,2 milioane de lei și un Mercedes Sprinter 319CDI din 2019, cu o valoare de 62 de mii de euro - pe care îl deține printr-un contracte translativ de posesie și folosință.

Pe lângă bunurile imobile și autoturisme, Usatîi a declarat trei ceasuri marca Breguet, achiziționate în 2012, 2011 și 2019, cu valori semnificative de 30 de mii de euro, 70 de mii de euro și, respectiv, 150 de mii de euro.

De asemenea, candidatul gestionează multiple conturi curente la diverse instituții bancare, inclusiv din Republica Moldova și Federația Rusă, în valute precum EUR, USD, MDL și GBP, ale căror solduri variază, incluzând sume de 25 mii de lei, 28 mii de euro, 80 de mii de lei și 160 mii de lei, pe lângă alte sume nominale.

Potrivit declarației sale de avere, serviciile turistice-recreaționale și cele medicale din 2024 l-au costat 1,4 milioane de lei. De asemenea, pentru servicii de organizare a evenimentelor, de închiriere a bunurilor imobile și de pază și securitate, Usatîi a cheltuit alte 2,4 milioane de lei. Totodată, în 2024, Usatîi a făcut o serie de donații și transferuri cu caracter filantropic pentru câteva comunități locale, a căror valoare totală depășește 4 milioane de lei.

Asociația Promo-LEX a vizat de mai multe ori PN în rapoartele sale de monitorizare a finanțării partidelor politice din țară pentru că utilizează Fundația „Renato Usatîi” pentru a-și face publicitate politică, însă nu suportă costuri aferente acesteia, referindu-se la concertele cu interpreți vestiți din Moldova și Rusia, organizate de politician.

În 2023, Renato Usatîi a indicat în declarația sa de avere o donație în valoare de două milioane de euro. Atunci, el a declarat pentru Ziarul de Gardă că banii sunt de la un prieten care a decedat, însă a evitat să-i dezvăluie identitatea. „Este un prieten de-al meu și, cu părere de rău, din vara anului trecut, după ce mi-a făcut donația, a decedat. Este un fost partener de afaceri, nu vă spune numele lui nimic. (...) Am primit donația când era clar deja… el zicea «oricum eu plec»”. De ce numele nu-l fac public? Pentru ca să nu-i facă cineva probleme… Familiei, mă refer, nu lui”, a precizat Renato Usatîi.

Înainte de a-și face apariția în politica din R. Moldova, jurnaliștii Rise Moldova au scris că în 2012 Renato Usatîi a finanţat o deplasare de lux a premierului Republicii Moldova de atunci, Vlad Filat, în orașul german München, pentru a vedea live finala Champions League. Potrivit investigației, Usatîi a închiriat un avion privat, a cumpărat trei locuri în tribuna VIP (pentru el, Filat și fiul acestuia) și a închiriat pentru politician o cameră într-un hotel de lux. Deși negase anterior, în 2014 Usatîi a recunoscut că a fost consilierul lui Filat.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Deși a obținut de două ori mandatul de primar al municipiului Bălți, nici unul nu l-a dus până la capăt. În 2016, la un an de la preluarea primului mandat, urmare a dosarelor penale pornite pe numele său, Usatîi a fugit în Federația Rusă. Ulterior, la începutul anului 2018, acesta și-a anunțat demisia.

A revenit în țară abia în 2019, atunci când Partidul Democrat a pierdut puterea, și s-a antrenat în cursa electorală locală din acel an, în urmă căreia și-a recâștigat funcția de primar de Bălți. Doar că în iulie 2021, după eșecul partidului de la alegerile parlamentare, care nu a atins pragul electoral, Usatîi și-a dat demisia, pentru a doua oară, arătându-se deranjat că formațiunea pe care o conducea a fost pe locul trei în preferințele bălțenilor, după Blocul Comuniștilor și al Socialiștilor și Partidul Acțiune și Solidaritate.

Ulterior, la următoarele alegeri locale din 2023 nu mai candidează pentru funcția de primar, dar se alege cu un mandat în Consiliul municipal Bălți, pe care ulterior, la fel, în abandonează.

În 2020, în timpul pandemiei de Covid-19, Renato Usatîi, exercitând funcția de primar de Bălți, a oferit plicuri cu bani, drept mulțumire, unui grup de medici din România care veniseră la Bălți într-o misiune umanitară. Ulterior, după ce medicii au constatat ce se află în plic, sumele au fost returnate integral.

Cazier judiciar

În 2016, pe numele lui Renato Usatîi a fost deschis un dosar penal pentru fraudă și tentativă de asasinat a bancherului rus Gherman Gorbunțov. Într-un documentar realizat de jurnaliștii Rise Moldova, Gorbunțov spunea că în opinia sa, anume Usatîi ar fi unul dintre cei care au comandat omorul său, în timp ce killerul Vitalii Proca, reținut între timp de autoritățile române pentru o altă tentativă de asasinat la comandă, a declarat pentru Jurnal TV că, de fapt, oligarhul Vladimir Plahotniuc ar fi fost comanditarul. Astfel, în 2016, urmare a dosarelor pornite pe numele său, Usatîi a fugit în Federația Rusă.

În octombrie 2016, Ziarul de Gardă a scris că Usatîi a fost anunțat în urmărire de autoritățile din R. Moldova, fiind acuzat că l-ar fi deposedat pe bancherul rus, Gherman Gorbunțov, de pachetul majoritar, în valoare de peste 113,5 milioane de lei, la banca Universalbank din Chișinău. De asemenea, Usatîi era bănuit și de complicitate la infracțiunea de tentativă și omor la comandă asupra lui Gorbunțov. Liderul PN susţinea însă că, dimpotrivă,  Gorbunţov ar fi fost cel care ar fi dorit să-l asasineze.

Renato Usatîi a revenit în Republica Moldova abia trei ani mai târziu, când conducerea democrată a pierdut puterea, fiind reținut de poliție în vamă. A fost escortat atunci la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale, în aceeași zi, însă, a fost eliberat, urmând să fie cercetat în libertate. Între timp, toate capetele de acuzare au fost comasate într-un singur dosar, care ulterior a fost clasat. În 2021, Usatîi preciza pentru Ziarul de Gardă că, în continuare, are statut de învinuit în dosarul penal privind deposedarea bancherului rus Gherman Gorbunțov de pachetul majoritar la banca Universalbank.

În iulie 2020, Usatîi a fost anunțat în urmărire internațională de către departamentul de investigații al Ministerului Afacerilor Interne de la Moscova, într-un dosar penal privind organizarea unei grupări criminale și implicare în procesul „Laundromat”, prin care miliarde de dolari au fost spălați prin intermediul unor bănci moldovenești. Usatîi susținea atunci că dosarul ar fi unul fabricat la comanda președintelui Igor Dodon și acuza Ministerul de Interne de la Chișinău, condus atunci de un socialist, că ar fi oferit ilegal Moscovei date personale și alte informații despre el și colegii săi. Ministerul de Interne a respins atunci acuzațiile

La 18 noiembrie 2024, Procuratura Generală a Rusiei a anunțat că a transmis în judecată dosarul împotriva lui Renato Usatîi, despre care se anunțase în 2020. În spațiul public nu există informații despre finalitatea examinării dosarului.

*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți.  Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. 

Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.