În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.

Informații generale

Victor Stepaniuc (67 de ani) candidează pe poziția a 15-a pe lista electorală a Partidului Moldova Mare, condus de Victoria Furtună. El este istoric, filolog și jurist. A absolvit Facultatea de Filologie şi Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. A făcut cursuri postuniversitare juridice la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. Potrivit CV-ului său, este doctor în istorie. În 1975-1986 a fost profesor de limbă şi literatură rusă, profesor de istorie la şcoala din satul Hansca, raionul Ialoveni, după care, timp de zece ani, a fost directorul acestei școli și al şcolii medii din satul Costeşti, raionul Ialoveni. 

A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Comuniștilor între 1996 și 2008, apoi viceprim-ministru al Republicii Moldova din ianuarie 2008 până în 2009. În 2009 accede din nou în Parlament, pe listele PCRM, iar în decembrie 2009 părăsește rândurile formațiunii, devenind deputat neafiliat. În prezent este gazda emisiunii „Tema” de la postul online Primul în Moldova. În 2008, Stepaniuc a fost primit cu Ordinul de Onoare de la președintele Vladimir Voronin, iar în 2018, președintele Igor Dodon i-a oferit Ordinul Republicii.

Integritatea în activitatea politică

Victor Stepaniuc a devenit membru al Partidului Comuniștilor din R. Moldova în anul 1991. Ulterior, în anul 1996, a fost ales deputat al PCRM în Parlamentul R. Moldova, fiind reales în scrutinele parlamentare din anii 1998, 2001 şi 2005. Pe 16 ianuarie 2008, prin decret prezidenţial, Stepaniuc a fost numit în funcţia de viceprim-ministru în Guvernul Vasile Tarlev. El şi-a păstrat funcţia şi în Guvernul format de Zinaida Greceanîi la 31 martie 2008. În 2009 accede din nou în Parlament, pe listele PCRM, iar în decembrie 2009, împreună cu Vladimir Țurcan, Ludmila Belcencova și Valentin Guznac părăsește rândurile formațiunii, devenind deputat neafiliat. 

Ulterior, cei patru  au aderat la Partidul Dezvoltării Spirituale din Moldova, care, la congresul din februarie 2010 şi-a schimbat denumirea în Partidul „Moldova Unită — Единая Молдова” (PMUEM) şi l-a ales pe Vladimir Ţurcan în funcţia de preşedinte, iar pe Victor Stepaniuc, Ana Tcaci şi Valentin Guznac - vicepreşedinţi. Stepaniuc a deţinut funcţia de vicepreşedinte până în preajma alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2010 când a decis să participe în calitate de candidat independent şi respectiv să renunţe la calitatea de membru al PMUEM. 

La alegerile parlamentare din 2010, Stepaniuc a obținut 0,06% din sufragii. În octombrie 2011, a anunțat crearea unui nou partid împreună cu politicienii Nicolae Andronic și Nicolae Bondarciuc - Partidul Popular Socialist, cu doctrină de stânga. Printr-o declaraţie comună, semnată la 6 aprilie 2012, Partidul Social Democrat şi Partidul Popular Socialist din Moldova au constituit Uniunea Forţelor de Stânga. Partidele şi-au propus să devină o forţă importantă în viaţa politică a Republicii Moldova. De asemenea, una dintre priorităţile de bază ale partidului a fost consolidarea resurselor umane în desfăşurarea referendumului republican privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

În cadrul forumului „Moldova: alternativa de stânga” din 5 februarie 2013, Partidul Socialiştilor, Partidul Popular Socialist, Partidul „Patrioţii Moldovei”, Partidul „Renaştere” şi Partidul „Moldova Unită” au decis să-şi consolideze eforturile prin crearea Consiliului Coordonator comun. Noua platformă socio-politică şi-a propus promovarea valorilor de stânga în Republica Moldova, a ideii de stat moldovenesc, identitate moldovenească, protejarea memoriei istorice, promovarea vectorului euro-asiatic etc. Totuși, la alegerile din 2014 Stepaniuc nu a candidat pe listele niciunui partid, iar formațiunea fondată de el nu a participat la scrutin.

În iulie 2017, Igor Dodon l-a numit pe Stepaniuc șef al Comisiei pentru consolidarea statalităţii şi reintegrarea ţării din cadrul Consiliului Societăţii Civile de pe lângă Preşedinţie. În martie 2020, a fost numit în funcția de șef al Direcției consultanță a Aparatului președintelui R. Moldova. În aprilie 2021, după ce președinte devenise Maia Sandu, Stepaniuc a fost eliberat din funcție. Șeful de atunci al aparatului Președinției Andrei Spînu a argumentat demiterea lui Victor Stepaniuc prin lichidarea funcției, ca urmare a aprobării unei noi structuri a Aparatului Președinției. De cealaltă parte, fostul parlamentar invoca motive politice și anunța că va contesta  în instanță demisia, însă pe agenda instanțelor de judecată, reflectată pe portalul instanțelor, nu apare vreun litigiu dintre Stepaniuc și Președinție.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale 

În declarațiile de avere și interese personale completate pentru 2019, 2020, 2021 și 2024, Victor Stepaniuc raportează un teren intravilan dobândit în 1992, o casă de locuit de 110 metri pătrați moștenită în 2010 și un apartament de 89 de metri pătrați, cumpărat în același an cu 818 mii de lei. El a mai trecut pe hârtie un Mercedes fabricat în 2007 în valoare de 130.000 de lei.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid 

Este cunoscut drept un adept al moldovenismului și al doctrinei socialiste. Teza sa „Evoluția statalității moldovenești în epoca contemporană” și monografia „Statalitatea poporului moldovenesc” au fost criticate de unii istorici unioniști din Republica Moldova și România. În calitate de istoric, deputat și viceprim-ministru, a promovat renunțarea la istoria românilor ca obiect de studiu în școală și introducerea unor noi manuale, care reflectau altfel istoria națională a Moldovei, prin scoaterea acesteia din contextul românesc și tratarea ei ca parte a lumii ruse. Concepția acestuia, bazată pe moldovenism, se referă la faptul că moldovenii având o statalitate de 650 ani, sunt o națiune diferită de români.   

În decembrie 2009 un grup de circa 80 de istorici/doctori în știință a sesizat Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA), acuzând că teza de doctorat a lui Stepaniuc ar conține pasaje plagiate şi ar denatura unele evenimente istorice. Public s-au purtat dispute aprinse între contestatari şi susţinătorii lui. În aprilie 2011 CNAA a decis să nu iniţieze procedura de retragere a titlului (motive: probe considerate insuficiente de către majoritatea membrelor comisiei). Decizia a stârnit critici din partea contestatarilor, care au calificat forul drept nedemn să investigheze cazurile de integritate academică.

În urma unor anchete privind fraude şi trafic de influență la examenele de bacalaureat (2009), mai mulți angajați ai Agenției de Evaluare şi Examinare au fost anchetați. Unul dintre martori/acuzați (Adrian Ghicov) afirmă că a fost chemat de mai multe ori de Victor Stepaniuc și invitat să plece din funcție - declarații folosite ca exemplu de intervenție politică asupra sistemului de evaluare. Dosarul în multe cazuri s-a încheiat cu achitări sau sancţiuni administrative; ancheta şi deciziile instanţelor au fost criticate ca fiind contradictorii. Chestiunea a alimentat suspiciuni despre politizarea instituţiilor de evaluare.

La începutul anilor 2000 Victor Stepaniuc a avut mai multe litigii cu presa, unele ajunse la Curtea Europană a drepturilor Omului. În majoritatea dintre ele CtEDO a constatat încălcarea art. 10 din Convenția Europeană a Depturilor Omului – libertatea de exprimare, și a criticat modul în care instanţele naţionale au examinat procedurile.

Cazier judiciar 

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți.  Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. 

Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.