În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.

Informații generale

Victoria Furtună (44 de ani) este președinta partidului „Moldova Mare” și numărul unu pe lista de candidați ai formațiunii pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. A fost procuroră anticorupție în perioada 2016-2024, a  gestionat câteva dosare de rezonanță, iar antrerior a fost angajată în cadrul procuraturii sectorului Botanica din Chișinău. În 2024, Furtună părăsit cu scandal sistemul de justiție și a devenit politiciană. A candidat la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, promovând intens narațiuni propagandistice anti-europene, în pofida faptului că deține și cetățenia României, stat membru UE.

Deși a fost înregistrată ca independentă în cursa electorală de anul trecut, Furtună a beneficiat de sprijinul rețelei de cumpărare masivă a voturilor cu bani din Federația Rusă, coordonată de oligarhul fugar Ilan Șor, aflat la Moscova, după cum a arătat investigația sub acoperire „În slujba Moscovei”, publicată de Ziarul de Gardă.

Integritatea în activitatea politică

Victoria Furtună s-a lansat în politică în 2024, după ce a demisionat nu fără controverse din cadrul Procuraturii Anticorupție. La scurt timp, în aprilie 2024, a înființat o asociație obștească,  „Vox Populi, Vox Dei”, cu scopul declarat de a monitoriza cazurile mari de corupție. Inițiativa a fost promovată pe mai multe bannere cu imaginea Victoriei Furtună, în mai multe localități din țară. La 30 iulie, ea a publicat un video înregistrat la Tiraspol, în care și-a anunțat candidatura la prezidențiale. 

Cu un porumbel în mâini, pe fundalul monumentului unui comandant militar rus, Furtună promitea „pace, liniște și prosperitate” și că va face „tot posibilul pentru ca războiul să nu vină în casa noastră comună”. Furtună a fost înregistrată în calitate de candidată independentă. În campanie a lansat numeroase falsuri și narațiuni propagandistice, între care faptul că cetățenii Republicii Moldova ar datora companiilor de microcreditare 14 miliarde de lei și „fiecare al cincilea împrumutant nu este capabil să-și ramburseze datoria”, fals combătut de proiectul Stop Fals.

Ea a lansat și falsuri legate de referendumul privind integrarea europeană, despre care a afirmat că ar avea scopul de a ceda din suveranitatea țării. 

„Nebunii de la guvernare fac tot posibilul să vândă țara! Ei cedează total suveranitatea la străini”, declara Furtună în septembrie 2024.

Ea a promovat un discurs de tip „moldovenist”, susținând că denumirea limbii vorbite în R. Moldova ar fi „moldovenească”. Pentru ea a făcut campanie electorală în biserică Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, care a și fost amendat ulterior pentru propagandă în biserică. Ea a făcut multe declarații împotriva comunității LGBT, fapt pentru care a primit un anti-premiu din partea organizației Gender-Doc, pentru „lupta cu hulubii netradiționali, o misiune demnă de o epopee în care păsările devin dușmanii civilizației”.

De asemenea, Victoria Furtună a beneficiat de sprijinul rețelei de cumpărare a voturilor coordonată de oligarhul fugar Ilan Șor, aflat la Moscova, după cum a arătat investigația sub acoperire „În slujba Moscovei”, publicată de Ziarul de Gardă. Ulterior, ea a negat orice asociere cu Șor, lansând și atacuri verbale asupra ZdG. Furtună a luat 4,45% din voturi.

În martie 2025, Victoria Furtună a anunțat că este președintă de partid. Ea a preluat Mișcarea social-politică „Pentru Neam și Țară”, condusă de Tudor Deliu, și a redenumit formațiunea în Partidul Moldova Mare. La scurt timp, a făcut declarații anti-românești, în contextul zilei Unirii Basarabiei cu România, declarând că aceasta marchează un act istoric „dictat cu mitraliera”.

În iulie 2025 a vizitat Mănăstirea Putna, în România, unde a filmat și a vorbit despre proiectul revizionist „Moldova Mare”. Ulterior, Mănăstirea Putna a comunicat că imaginile video au fost filmate fără autorizație. Furtună a făcut declarații revizioniste și față de Ucraina, cerând reîntoarcerea zonei Bugeacului de Sud din Ucraina în componența Republicii Moldova. 

„Eu știu cum să întoarcem Bugeacul înapoi astăzi”, declara Furtună în mai 2025.

De asemenea, ea a fost implicată în conflictul din satul Grinăuți, unde preotul a fost agresat pentru faptul că a decis să treacă de la Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei de la Moscova, la Mitropolia Basarabiei, subordonată Bisericii Ortodoxe Române. Ea a participat și la conferința MEGA, organizată la Chișinău de partidul din România Alianța pentru Unirea Românilor.

Victoria Furtună a acuzat-o pe Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, de ingerință în alegerile prezidențiale din România, în susținerea lui Nicușor Dan și a cerut deschiderea unui dosar penal împotriva ei, pentru presiune externă și agresiune politică orientată împotriva securității și independenței României.

Partidul Victoriei Furtună, Moldova Mare, nu a fost înregistrat inițial în cursa pentru alegerile parlamentare din 2025. Comisia Electorală Centrală a invocat mai multe nereguli legate de documentele depuse în privința unor candidați. 

Decizia a fost atacată în instanță, iar Curtea Supremă de Justiție a decis, în final, să oblige CEC să înregistreze Partidul Moldova Mare, argumentând că motivele prezentate de CEC nu se încadrează în temeiurile prevăzute de Codul administrativ și că CEC trebuia să ofere partidului posibilitatea de a corecta lista candidaților.

Mai multe investigații jurnalistice sub acoperire publicate în septembrie 2025 au demonstrat noi legături între Victoria Furtună și Ilan Șor. Ziarul de Gardă a arătat că o rețea de conturi pe Tik Tok și Facebook, coordonată de la Moscova, postează mesaje propagandistice în susținerea Partidului Moldova Mare. Legături între această formațiune și organizația „Eurasia”, controlată de Ilan Șor, au demonstrat și investigații publicate de Nord News și BBC.

Victoria Furtună se află în mai multe liste de sancțiuni internaționale, inclusiv în cele impuse de Uniunea Europeană, Franța, Monaco, Elveția, Canada și Ucraina, pentru legăturile sale cu Ilan Șor și pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova. De asemenea, ea se află și sub sancțiuni interne. Consiliul interinstituțional de supervizare a inclus-o, în iulie 2025, în lista persoanelor supuse sancțiunilor pentru acțiuni de dezordine și destabilizare în țară și a dispus blocarea conturilor ei bancare. Euronews România a dezvăluit, pe surse, că Autoritatea pentru Cetățenie analizează retragerea cetățeniei românești Victoriei Furtună. Furtună a declarat că nu a fost informată oficial despre posibila retragere a cetățeniei.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În declarația de avere pentru anul 2024 depusă la Comisia Electorală Centrală, Victoria Furtună declară venituri de 191 de mii de lei din salariu de procuror, deși a fost demisă din această funcție în martie 2024. Furtună mai declară venituri de 249 de mii de lei din salariul soțului, obținut de la firma Promilton SRL.

Candidata mai declară donații în sume totale de 58 de mii de lei și 22 800 de euro, precum și alocație pentru copii din România, în valoare de 7000 de lei românești. Ea indică în declarația de avere o casă cu suprafața de 101 metri pătrați, dobândită în 2017, fără să menționeze valoarea, și un teren extravilan de aproape 2 ha, moștenit în 2019, cu o valoare declarată de 16 mii de lei.

Victoria Furtună mai declară un automobil Skoda Superb, cumpărat în 2021, fabricat în același an, în valoare de 19 980 de euro. Ea are active trei împrumuturi de câteva mii de euro și este fondatoare a unei companii, Sigur Vogs SRL, care se ocupă de închirierea şi exploatarea imobilelor.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Victoria Furtună a intrat în sistemul de procuratură în 2008, iar din 2016, când la conducerea Procuraturii Anticorupție a venit Viorel Morari, a devenit procuroră în această structură. Fosta procuroră a avut în gestiune dosare de rezonanță, precum cel pe numele lui Iurie Chirinciuc, când acesta era ministrul al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, și dosarul penal al lui Dorin Chirtoacă, fostul primar al municipiului Chişinău.

Furtună a demisionat cu scandal din Procuratura Anticorupție în martie 2024, acuzând presiuni din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), precum că instituția ar fi trimis un aviz negativ despre activitatea ei Procuraturii Generale, în care ar fi fost numită un pericol pentru R. Moldova și la adresa securității naționale. Ca urmare, i-a fost retras dreptul de acces la informații ce țin de secretul de stat de gradul I. Furtună a acuzat SIS și CNA că ar fi răspândit informații false împotriva unor judecători și a pornit dosare penale împotriva acestor instituții.

După ce și-a dat demisia, a doua zi, Procuratura Generală a făcut percheziții în biroul ei, ca urmare a faptului că date dintr-un dosar au fost scurse pe un canal de Telegram, ea negând orice implicare.

Cazier judiciar

Victoria Furtună a atacat în instanță două instituții de presă, Ziarul de Gardă și compania Reforma Art SRL, care gestionează postul Jurnal TV, pentru apărarea onoarei și demnității. Dosarele sunt pe rol la Judecătoria Chișinău. În aprilie 2024, ea a atacat-o în judecată, pe același motiv, pe președinta Maia Sandu, dar solicitarea ei a fost respinsă de instanța de fond și de Curtea de Apel Chișinău.

De asemenea, a fost respinsă de Judecătoria Chișinău solicitarea ei împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova și Serviciului de Informație și Securitate.

În perioada când era procuroră, Victoria Furtună a fost subiectul mai multor plângeri adresate Inspecției procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, dar procedurile disciplinare pe numele ei au fost încetate. 

*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți.  Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. 

Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.