În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.

Informații generale

Vladimir Voronin (84 de ani), președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), deputat, fost președinte al Republicii Moldova, candidează pe lista Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei”. Deși este liderul uneia dintre cele patru formațiuni care fac parte din acest bloc electoral, Vladimir Voronin figura inițial cu numărul 49 pe lista de candidați, ca ulterior, după modificări, să avanseze pe locul 32.

Pe lângă comuniști, în Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei” au mai intrat Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, condus de un alt fost președinte, Igor Dodon, Partidul Republican Inima Moldovei, condus de fosta bașcană a regiunii găgăuze, Irina Vlah, și Partidul Viitorul Moldovei, condus de fostul prim-ministru al R. Moldova, Vasile Tarlev. Spre deosebire de Voronin, cei trei lideri de partide ocupă locuri de frunte pe lista de candidați la aceste alegeri (Dodon - locul 1, Vlah - locul 3, Tarlev - locul 4). Din partea PCRM, pe un loc fruntaș în listă a fost pusă Diana Caraman (locul 2), care s-a aflat în fruntea mai multor proteste organizate de exponenții lui Ilan Șor în Republica Moldova.

Vladimir Voronin a deținut funcția de șef al statului două mandate consecutive, în perioada 4 aprilie 2001 – 11 septembrie 2009. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, deputat în Sovietul Suprem al RSSM și ministru de Interne al RSSM. În 1994 este ales președinte al Partidului Comuniștilor din R. Moldova, formațiune de stânga, înființată în 1993 ca succesoare a Partidului Comunist al Moldovei din perioada sovietică, dar care în 2008 a adoptat doctrina socialismului democratic în locul celei comuniste.

Vladimir Voronin a deținut în mare parte funcții publice, ultima fiind cea de deputat, după ce a acces în Parlament pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, la alegerile parlamentare din 2021. De specialitate este inginer-economist, politolog şi jurist. Are gradul militar de general-maior.

Integritatea în activitatea politică

În cariera sa politică, Vladimir Voronin a fost fidel unei singure formațiuni politice. De la declararea independenței R. Moldova, el a fost membru doar al Partidului Comuniștilor, pe care l-a fondat în 1993 și al cărui președinte a fost ales în 1994. El și-a păstrat funcția de conducere până în prezent, fiind singurul președinte al acestei formațiuni.

Viziunile sale geopolitice, însă, au variat. Voronin a promovat o politică externă orientată spre Rusia și a susținut integrarea R. Moldova în structurile economice și politice rusești, precum Uniunea Vamală, și tot el a fost cel care a refuzat semnarea așa-numitului Memorandum Kozak, ce prevedea federalizarea Republicii Moldova, și a inițiat procesul de integrare europeană. În ultimii ani, însă, a revenit la retorica pro-rusă, asociindu-se cu Igor Dodon, un bine cunoscut politician ce promovează agenda Moscovei în Republica Moldova.

Vladimir Voronin s-a făcut remarcat de-a lungul carierei sale politice prin unele declarații contradictorii, inclusiv la adresa actualilor săi parteneri de bloc electoral, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev, care provin cu toții din cadrul PCRM.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În declarația de avere depusă la Comisia Electorală Centrală în august 2025 și care conține date privind anul 2024, Vladimir Voronin indică venituri din salariul de deputat (151 de mii de lei), din pensie (182 de mii de lei), din indemnizații și compensații pentru tratament (în total 163 de mii de lei) și din dobânzi (în total 122 de mii de lei).

Voronin mai declară două case de locuit (declarate la valori de 208 mii de lei și 31 de mii de lei) și un apartament (1,8 milioane de lei), precum și trei terenuri. De asemenea, deține un automobil Audi A8, în valoare de 10 mii de euro. Voronin mai declară un ceas în valoare de 117 mii de lei primit ca donație și mai multe conturi bancare cu sume ce se ridică în total la aproximativ 3,3 milioane de lei. Liderul comunist declară și cheltuieli pentru tratamente și odihnă.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În perioada Uniunii Sovietice, Vladimir Voronin și-a început activitatea în calitate de şef al unei brutării, iar apoi a fost director al Fabricii de Pâine din Dubăsari. În următorii ani a deținut mai multe funcții în organele administrative de stat, precum și în cadrul Partidului Comunist din Moldova. În anul 1985 este numit şef de secţie în Consiliul de Miniştri al RSSM. Din 1985 şi până în 1989 a lucrat în calitate de prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bender al PCM. În anii 1989 şi 1990 a ocupat funcţia de ministru al afacerilor interne al RSSM.

Vladimir Voronin ajunge să controleze puterea în Republica Moldova în perioada 2001-2009, când PCRM deține majoritatea în Parlament. La alegerile anticipate din 2001, desfășurate după ce nu a putut fi ales președintele de către Parlamentul ales în 2000, PCRM a luat 50,07% din voturi, care s-au transformat în 71 de mandate de deputat. În aprilie 2001, Voronin este ales președinte de către Parlament și la scurt timp s-a întâlnit cu liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, întrucât unul dintre obiectivele principale ale noii guvernări comuniste era rezolvarea problemei transnistrene.  Comuniștii au promis în campania electorală că limba rusă va deveni a doua limbă de stat şi aderarea la Uniunea Rusia-Belarus. Încercările de a revizui disciplina „istorie” au declanșat proteste ale studenților. Totodată, comuniștii, sub conducerea lui Vladimir Voronin, au schimbat împărțirea teritorial-administrativă, revenind la raioane, de la județe.

În 2003, Voronin a refuzat semnarea așa-numitului Memorandum Kozak, propus de Rusia, ce ar fi dus la federalizarea Republicii Moldova. Atunci liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, s-a întors din drumul său spre Chişinău, unde cei doi şefi de state trebuiau să semneze planul Kozak. Acest gest a tensionat relațiile cu Moscova.

Ulterior, Voronin s-a orientat spre Vest, lansând Strategia de integrare europeană a Republicii Moldova. În 2005 (la finalul primului său mandat), a fost semnat Planul de Acțiuni R. Moldova – UE, în cadrul Politicii Europene de Vecinătate.

În aprilie 2005, Voronin este reales în Parlament pentru cel de-al doilea mandat de președinte, inclusiv cu voturile deputaților din opoziția numită pro-europeană (Alianța „Moldova Noastră”, Partidul Popular Creștin Democrat). În această perioadă se intensifică controlul asupra presei, mai ales asupra televiziunii publice, iar organizațiile internaționale semnalează un declin al democrației în Republica Moldova.

Rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, la care comuniștii au luat aproape 50% din voturi, au stârnit proteste masive (protestele de la 7 aprilie 2009) care au contestat legalitatea scrutinului. Voronin a calificat protestele ca fiind o „tentativă de lovitură de stat” și i-a numit pe manifestanți „fasciști beți de furie”. Atunci au fost vandalizate clădirile Parlamentului și Președinției. Mai mulți protestatari au fost torturați pe 8 și 9 aprilie în comisariatele de poliție, iar un tânăr (Valeriu Boboc) a murit bătut de polițiști în Piața Marii Adunări Naționale, dar Voronin nu și-a asumat responsabilitatea pentru aceste abuzuri și nici nu a fost luată vreo măsură pentru a responsabiliza conducătorii Ministerului de Interne și ai Poliției, care activau atunci sub umbrela politică a PCRM. Anchete penale în privința lor au fost deschise abia după ce puterea a fost preluată de alte partide.

În noiembrie 2011, când a fost chemat la Procuratură să depună mărturie în dosarul violențelor din 7 aprilie 2009, Vladimir Voronin a spus, la ieșire: „Am relatat cum eu, în calitate de preşedinte al ţării, am acţionat în acele zile şi cum eu nu am admis ca tinerii să fie ucişi”. Voronin a susținut întotdeauna că la 7 aprilie 2009 s-a produs o lovitură de stat și că el, în calitate de președinte de țară, „a dat dispoziție SĂ NU FIE APLICATĂ FORȚA față de cei care înfăptuiau pogromurile”, după cum se arată într-un comunicat de pe pagina web a PCRM. 

De asemenea, Voronin a acuzat România că ar fi implicată în organizarea protestelor, l-a expulzat pe ambasadorul român, Filip Teodorescu, și a introdus regim de vize pentru cetățenii români.

La 9 aprilie 2009, lui Voronin i-a expirat mandatul de președinte, iar la 12 mai 2009 a fost ales președinte al Parlamentului. Eșecul de a alege un nou șef al statului în Parlament, fiind necesare 61 de voturi, (Zinaida Greceanîi, de la PCRM, a fost votată de 60 de deputați, nereușind să obținuă așa-numitul „vot de aur”) a declanșat alegeri anticipate în iulie 2009. Ca urmare, la putere vine Alianța pentru Integrare Europeană, iar în septembrie 2009, Voronin demisionează din funcția de președinte, moment care marchează sfârșitul dominației comuniste în politica moldovenească.

În perioada 2009-2019, Voronin deține funcția de deputat, pe lista PCRM. Formațiunea sa nu a mai reușit să intre în Parlament în 2019. În această perioadă, Voronin revine la retorica pro-rusă, iar partidul cunoaște mai multe sciziuni, fiind părăsit de Marian Lupu (2009), de Igor Dodon și Zinaida Greceanîi (2011), de  Mark Tkaciuk și Iurie Muntean (2014), de 13 deputați care aderă la Partidul Democrat (2015). PCRM revine în Legislativ în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din iulie 2021, în cadrul unul bloc electoral cu Partidul Socialiștilor, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Vladimir Voronin fiind cap de listă.

Voronin a criticat introducerea în Constituția Republicii Moldova a sintagmei „limba română”, precum și organizarea referendumului privind integrarea europeană în toamna anului 2024. Una dintre inițiativele controversate ale BCS a fost cea privind adoptarea așa-numitei legi „privind agenții străini”, după model rusesc.

La alegerile prezidențiale din octombrie 2024, Voronin și PCRM l-au susținut pe Vasile Tarlev, spre deosebire de colegii socialiști din BCS, care l-au susținut pe Alexandr Stoianoglo. De altfel, Voronin a apărut de mai multe ori în evenimente publice alături de Tarlev, care a beneficiat de susținerea rețelei de cumpărare a voturilor coordonată de Ilan Șor de la Moscova, după cum arată o investigație sub acoperire a Ziarului de Gardă.

Voronin s-a declarat sceptic și mai puțin optimist la conferința de presă din iulie 2025, la care s-a anunțat formarea unui bloc electoral cu PSRM și Partidul Inima Moldovei și Partidul Viitorul Moldovei. PCRM s-a alăturat mai târziu acestui bloc, depunând actele la CEC după ce au făcut-o celelalte trei formațiuni.

Iar într-un interviu pentru TV8, Voronin a declarat că în faimosul „kuliok” pe care Vladimir Plahotniuc i l-ar fi transmis lui Igor Dodon, partenerul său de bloc electoral, ar fi fost 860 de mii de euro. A doua zi, într-un comunicat de presă, Voronin și-a retras declarația, afirmând că ar fi fost făcută în mod ironic. 

Cazier judiciar

Voronin a mai spus în interviu că a depus și mărturii la Procuratura Anticorupție, fapt confirmat de instituție.

Pe numele lui Vladimir Voronin, în 2010, procurorii au deschis dosar penal pentru „abuz de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu”, în contextul abuzurilor autorităților față de protestatarii de la 7 aprilie 2009, dar acesta a fost clasat în 2012 pe motiv de lipsă de probe suficiente.

*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți.  Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. 

Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.