În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.

Informații generale

Zinaida Greceanîi (59 de ani), în prezent deputată, țintește un nou mandat în Parlament, fiind a cincea pe lista Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei”. Greceanîi este una dintre cele mai longevive figuri politice din actualul scrutin electoral. În cazul în care va obține un nou mandat, valabil până în 2029, Greceanîi va împlini 20 de ani consecutiv petrecuți în legislativul de la Chișinău.

Pentru prima dată a ajuns deputată în urma alegerilor din 5 aprilie 2009. La alegerile anticipate din iulie 2009 a obținut un nou mandat, pe care și l-a păstrat și după anticipatele din noiembrie 2010. În toate cele trei scrutine a candidat din partea Partidului Comuniștilor (PCRM), condus de Vladimir Voronin. Și-a păstrat fotoliul din Parlament și după alegerile din 2014, 2019 și 2021 (anticipate), candidând pe lista PSRM. Din iunie 2019 până în iulie 2021 a fost și președintă a Legislativului.

Înainte de a ajunge, în 2009, în Parlament, Greceanîi a deținut și alte funcții înalte la nivel raional și național. Născută în Siberia, unde părinții săi fusese deportați, Zinaida Greceanîi a venit în Republica Moldova la vârsta de 12 ani, când familia sa a revenit în satul Cotiujeni, raionul Briceni. După ce și-a încheiat studiile în domeniul economic, Greceanîi a activat, în perioada 1974 – 1994, în diverse funcții pe domeniul financiar-economic, inclusiv de conducere, la nivelul raionului Briceni.

În 1994 și-a început activitatea în cadrul Ministerului Finanțelor, în funcția de şefă a Secţiei bugete locale. A avansat ulterior, devenind vice-ministră, prim vice-ministră și ministră a Finanţelor, începând cu anul 2002. Din 2005 până-n 2008 a fost prim viceprim-ministră, iar la 31 martie 2008, cu voturile deputaților comuniști, a fost instalată în funcția de prim-ministră, funcție pe care a ocupat-o până-n septembrie 2009.

De-a lungul carierei sale politice, Greceanîi a încercat, fără succes, să ajungă și în cea mai înaltă funcție în stat - cea de președinte, în perioada în care președintele era ales de către Parlament. Un singur vot i-a lipsit, așa-numitul „vot de aur”, în 2009, pentru a deveni președintă. Alegerea sa a eșuat atunci în două rânduri, fiind declanșate alegeri parlamentare anticipate, în urma cărora PCRM a pierdut puterea. În 2015, fiind deja parte a PSRM, Greceanîi a candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinău, însă a fost învinsă de liberalul Dorin Chirtoacă.

Prin decrete ale fostului președinte Vladimir Voronin, Zinaida Greceanîi a fost decorată cu „Ordinul de onoare” în 2003 și cu „Ordinul Republicii” – cea mai înaltă distincție de stat, în 2006.

Integritatea în activitatea politică

A trecut de la comuniști la socialiști. Zinaida Greceanîi a fost promovată în Guvern de către PCRM, formațiune pe care a reprezentat-o până în noiembrie 2011 când, alături de alți doi deputați, Igor Dodon și Veronica Abramciuc, a părăsit Partidul Comuniștilor, ceea ce l-a determinat pe liderul PCRM, Vladimir Voronin, să-i numească pe cei trei „trădători”. Ulterior, Greceanîi a aderat la PSRM, un partid extraparlamentar la acel moment, al cărui nou președinte a devenit Igor Dodon. În decembrie 2016, după ce Dodon a fost ales președinte al R. Moldova, Greceanîi a preluat conducerea PSRM, funcție pe care a deținut-o până în decembrie 2020, când Dodon, înfrânt la prezidențiale, a redevenit președintele PSRM.

În prezent, Zinaida Greceanîi este președintă de onoare a PSRM și membră a Consiliului republican al formațiunii.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Conform declarației de avere și interese personale depuse la Comisia Electorală Centrală, pe parcursul anului 2024, Zinaida Greceanîi a încasat de la Parlament, din salariu și compensație, puțin peste 405 mii lei, echivalentul a 33 770 lei lunar. Din pensie, Zinaida Greceanîi a încasat 259 974 lei, adică 21 664 lei lunar.

Familia Zinaidei Greceanîi deține o casă de 145 m. p., cu o valoare declarată de 1,67 milioane lei, un teren aferent casei, un garaj de 54 m. p., un teren agricol de 2,4 ha și un autoturism Honda CR-V fabricat în 2006.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Portalul Moldova Curată a scris anterior că, în 2008 şi 2009, guvernul condus de Zinaida Greceanîi a secretizat mai multe hotărâri privind alocarea banilor publici, chiar dacă acestea nu constituiau secret de stat. Cele mai multe hotărâri secretizate prevedeau alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă al guvernului. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în 2009, arăta că prin alocările din Fondul de rezervă al Guvernului au fost favorizate, între altele, primăriile conduse de comuniști, reprezentanți ai partidului care a promovat-o atunci pe Zinaida Greceanîi.

Zinaida Greceanîi a intrat în istoria Moldovei ca premierul care a avertizat părinții, în seara zilei de 7 aprilie 2009, că forțele de ordine vor aplica arma și asupra copiilor, dacă aceştia vor participa la manifestații și dezordini în masă. „Organizatorii celei mai mari crime planifică să folosească copii și în zilele următoare. Dacă acest lucru va fi admis, jertfele umane vor fi foarte greu de evitat. Poliția va folosi toate mijloacele necesare pentru apărarea constituționalității, inclusiv armele”, a declarat atunci Zinaida Greceanîi într-o adresare televizată.

În 2015, la 6 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, Zinaida Greceanîi a declarat, în cadrul unei emisiuni, că „a fost un mesaj ca lumea să se trezească din ceea în ce erau implicați. Dacă m-a afectat? M-a afectat, dar eu am spus, mai bine să fie afectată imaginea unui demnitar decât securitatea cetățenilor și să fi fost vărsări de sânge. Sigur că nu ar fi fost nicio armă aplicată în mulțime, Doamne ferește de lucrul acesta, dar un mesaj dur era necesar. În acea situație era necesar mesajul acesta”.

Cazier judiciar

Zinaida Greceanîi are statut de învinuit în dosarul privind finanțarea ilicită a PSRM, dosar numit generic „Kuliok”. Informația a fost făcută publică de procurorul anticorupție Petru Iarmaliuc, în octombrie 2022, după o ședință de la Curtea Supremă de Justiție, acolo unde au avut loc audieri în acest dosar.

„Doamna Greceanîi are calitate de învinuit pe dosarul în care a fost disjunsă cauza de inculpare a lui Igor Dodon. Ordonanța de punere sub învinuire este din 18 octombrie 2022”, a declarat atunci Petru Iarmaliuc pentru NewsMaker.

„Un atac nejustificat împotriva unei astfel de persoane este o batjocură a legii, bunul simț și o încălcare a oricăror linii roșii. (...) Atacurile împotriva reprezentanților Partidului Socialiștilor sunt evident de natură politică”, declarau, într-o reacție, reprezentanții PSRM.

Dosarul „Kuliok” a fost redeschis în mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, privind menținerea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului președinte al Republicii Moldova emisă anterior. Dosarul are la bază o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019, în care se observă cum liderul de atunci al PDM îi dă lui Dodon (în acel moment președinte al Republicii Moldova) o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani.

În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu culioacele” și să-i transmită punga lui Cornel (se presupune că ar fi fost vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urma să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i „dea banii lui Costea” (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca „să-i transmită lui Cornel”.

Dosarul „Kuliok”, în care principalul vizat este Igor Dodon și în care are statut de învinuit și Zinaida Greceanîi, cea care în 2019 deținea funcția de președintă a PSRM, nu are o finalitate, fiind în examinare la Curtea Supremă de Justiție de mai bine de trei ani.

*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți.  Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. 

Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.