Cvasul este o bautura de origine slava obtinuta pe baza fermentarii maltului (secara, orz) sau din paine de secara uscata. Aceasta bautura poate fi preparata si in conditii de casa, dar procesul ei poate dura chiar si cateva zile.
Dar ce faci in zilele toride de vara cand ai nevoie sa te racoresti cu un pahar de cvas? De fapt, puteti sa aveti incredere si in cvasul imbuteliat de pe rafturile magazinelor, dar cu o anumita remarca, si anume sa fiti atenti la ce cumparati, pentru ca, din cauza procesului anevoios de preparare, nu toate companiile pot produce un cvas autentic.
Pentru a va convinge de calitatea superioara a cvasului cititi cu atentie eticheta sticlei, pe care ar trebui sa fie prezente inscriptia „ Produs de Fermentatie”, cat si descrierea ingredientele utilizate, cum ar fi malt (orz sau secara), orz, drojdie si concentrat din must.
Care sunt beneficiile consumului de cvas?
In componenta cvasului natural se gasesc vitaminele B, E, PP, H si mai multe microelemente utile, care imbunatatesc metabolismul si sunt benefice pentru sanatate.
Potrivit cercetatorului stiintific, Tatiana Sarandi, cvasul, prin actiunile sale, regleaza activitatea tractului gastrointenstinal, previne dezvoltarea microbiilor patogeni, imbunatateste metabolismul si are efecte benefice asupra sistemului cardiovascular. Mai mult, datorita dioxidului de carbon, care faciliteaza digestia, cvasul contribuie la accelerarea metabolismului – adauga ea.
Este benefic orice cvas?
Cvasul este una dintre cele mai sanatoase si nutritive bauturi dintre cele existente la moment, dar este important sa cunoastem ca doar cvasul natural contine proprietati benefice pentru organism.
Pe piata din Republica Moldova, un astfel de produs poate fi gasit sub numele de ”KVAS Taras din paine”.
Daca sa privesti cu atentie eticheta bauturii, observi ca aceasta include doar apa potabila, malt de secara, malt de orz, siropuri, drojdie si concentrat din must. Aceste ingrediente sunt indicatorii unui cvas natural.
Poate fi considerat cvasul bautura alcoolica?
Cvasul este clasificat drept o bautura nealcoolica, dar din cauza fermentatiei, acesta contine un procent redus de alcool natural (0,1-0,5 %). Chiar daca bautura contine 0,5% alcool, fiind consumat, acesta nu depaseste norma acceptabila de alcool pentru conducatorii auto din Republica Moldova. Pentru a fi depasita, o persoana ar trebui sa consume mai mult de 10 l de cvas.
Exista zahar in componenta cvasului si este cumva acesta daunator?
In cvasul natural se gaseste o cantitate mica de zahar, dar unii producatori il inlocuiesc cu sirop de fructoza-glucoza. Dar, in niciun caz, cvasul nu trebuie sa contina inlocuitori de zahar.
Este important sa intelegem ca aceasta bautura nu ridica nivelul de zahar in sange si nu suprasolicita pancreasul sa produca insulina, ceea ce este adevarat in cazul altor bauturi, cum ar fi cele carbogazoase.
Dar drojdia, nu este daunatoare?
Potrivit Tatianei Sarandi, drojdia din componenta cvasului este chiar foarte benefica. Continutul sau sporit de vitamine, acizi grasi esentiali, macro si microelemente contribuie la normalizarea metabolismului, alunga stresul si sporeste imunitatea. La fel, are efecte benefice asupra hematopoiezei si asupra tractului gastrointenstinal.
Cum deosebesti cvasul autentic de preparatele nenaturale?
In primul rand, cvasul natural nu poate costa mai putin de 20-25 de lei pentru 2 litri, la fel, este esentiala inscriptia de pe ambalaj ”Bautura Fermentata”. Cvasul natural are un gust placut de paine, usor caramelizat datorita continutului de malt. Parfumul acestuia trebuie sa prezinte note usoare de coaja de paine, iar bulele de aer sunt mici si se mentin mult timp. Mai mult, cvasul natural este revigorant si potoleste imediat setea.
Produsele necalitative pot avea un gust amar din cauza prezentei aromelor artificiale, colorantilor, indulcitorilor si conservantilor. Bulele sunt mari si se pierd rapid. Acest produs sporeste setea din cauza continutului ridicat de zahar.
De ce ne bazam pe aceasta informatie?
La toate intrebarile am primit raspunsul cercetatorului in stiinte al Institutului Stiintifico-Practic de Tehnologie Alimentara din Moldova, Tatiana Sarandi.
*Acest articol e un produs comercial