Broderii si tehnici de crosetat demult uitate, prosoape sau baticuri. Aceste adevarate comori au fost descoperite la Palanca, Calarasi, de catre Isabell de Hillerin. O creatoare de moda de la Berlin, cu origini romanesti, care a avut indrazneala sa puna motivele noastre traditionale pe hainele semnate de ea.
Drumul de la Palanca la Berlin pare sa nu fie atat de greu de strabatut. O demonstreaza colaborarea dintre cateva mesterite din raionul Calarasi cu designerul german Isabell de Hillerin, care a stilizat creatia femeilor noastre si a urcat-o pe marile podiumuri de moda.
Isabell de HILLERIN, DESIGNER: “Broderii, puse pe haina, sa zicem, nu este ceva special, este special ca e facut de mana. Acuma in moda nu prea se mai face de mana si e prea scump si dureaza prea mult.”
Tatiana POPA, MESTER POPULAR: “Pentru femeile noastre a fost simplu, pentru ca nu au lucrat in totalitate haina, dar niste elemente. O singura haina pe care am lucrat-o in totalitate a fost asa un pulover albastru cu ata de bumbac foarte fina.”
Totul a inceput acum cativa ani, in cadrul unui proiect UNESCO, iar de atunci, ori de cate ori, designerul schiteaza o noua colectie, apeleaza si la mesteritele noastre care brodeaza si croseteaza elemente care ulterior se regasesc pe rochiile, sacourile sau bluzele semnate de catre Isabell.
Tatiana POPA, MESTER POPULAR: “Tesatura de prosop, daca vedeti, a fost folosita si iata elementul nostru de covor. Uitati-va ce frumos arata. Iata prosopul nostru traditional, desenul acestui prosop a fost gasit in sofca noastra. Ea foloseste doar un element, nu toata haina, un element care evidentiaza.”
Isabell de HILLERIN, DESIGNER: “Desigur ca creste si valoare imbracamintei.”
Cusutul in bumbi este o tehnica veche, demult uitata, pe care femeile de la Calarasi au reinviat-o, iar Isabell a avut curajul sa o arate lumii intregi.
Tamara POPA, MESTER POPULAR: “Se numeste covorul in bumbi, iar asa taraneste se numeste tata fetei. Bumbisorii acestia foarte bine se evidentiaza ca sanisorii unei fete. Covor, covor, dar sa fie folosit acesta in vestimentatie nu m-am asteptat. Dar ea a ales niste lucruri tare fine, frumoase. A ales fibre speciale, aduse din Italia, Finlanda."
Lilia CARAUS, REPORTER PRO TV: “Va vine sa credeti sau nu, dar o astfel de piesa vestimentara a ajuns pe marile podiumuri. Aceasta face parte din colectia eclectic line, iar denumirea pare sa nu fie deloc intamplatoare, reusind sa se imbine traditionalul cu modernul.”
Mesteritele de la Calarasi au avut ocazia sa mearga chiar la Berlin si sa vada cu ochii lor cum se organizeaza si are loc o prezentare de moda. Si nu mica le-a fost mirarea. Imbracate in costume populare, femeile au intrat in rolul unor modele.
Tatiana POPA, MESTER POPULAR: “Am asistat la imbracarea acestor manechine. La sfarsit, Isabell de Hillerin a iesit sa ne prezinte. Femeile pentru prima data au iesit, ele nu au fost nici la Calarasi, trebuia sa facem pasapoarte, era o intreaga forfota, dar a fost stiti, asa, ridicarea unui spirit.”
Isabell de HILLERIN, DESIGNER: “Pentru mine a fost important sa se cunoasca cine sta in spatele acestor lucrari.”
De baticurile noastre traditionale se rusineaza insesi moldovencele. Pentru straini, acestea sunt adevarate piese haute couture, care au ajuns si in revista Vogue.
Tatiana POPA, MESTER POPULAR: “Au fost trimise de aici de la muzeu, au fost lucrate 5 baticuri si au fost impodobite modelele. Iata cat de frumos arata baticul. Noi ne rusinam vara, uitati-va ce frumos impodobeste o femeie. Intotdeauna se spune ca broboada inobileaza, aici asa si a fost.”
Isabell DE HILLERIN, DESIGNER: “A fost ideea sefei de la Vogue.”
Ori de cate ori are nevoie de idei noi, creatoarea de moda vine la Calarasi.
Isabell DE HILLERIN, DESIGNER: “Am fost impresionata de viata de acolo, de ospitalitate. M-a mirat faptul ca nu este apa la chiuveta si m-a facut sa apreciez si mai mult ceea ce am.”
Mesteritele noastre nu au vrut sa ne zica pretul muncii lor, chiar si asa n-au facut averi si nici nu spera sa faca.
Isabell de HILLERIN, DESIGNER: “Este ceva mai mult decat salariile pe care le au femeile in Moldova.”
In magazinele de la noi creatiile lui Isabell de Hillerin nu pot fi gasite, deocamdata.