Drumul spre Europa ar putea fi mai scurt daca l-am face pe doua roti, si nu pe patru. Nu trebuie sa inventam bicicleta, ci doar sa mergem pe ea. O simpla bicicleta face marea diferenta intre noi si civilizatia occidentala. Europenii au inteles demult ca un oras cu mai putini cai putere, motoare si roti e mai curat, mai calm si mai atractiv, asa ca la ei oamenii sunt platiti ca sa mearga pe bicicleta. Noi, inca preferam sa ne sufocam intr-un trafic infernal si in microbuze murdare, decat sa cream piste si infrastructura moderna pentru biciclisti. Va invitam astazi sa cunoasteti putinii moldovenii care si-au facut din bicicleta un mod de viata. Printre cei demni de lauda sunt locuitorii satului Cosnita, Dubasari.
Atentie, biciclisti! Acest indicator rutier ne da de inteles ca oricand in cale iti poate iesi un om pe doua roti. Ne convingem de asta in cateva secunde.
"La noi asa e moda, pe bicicleta, incolo incoa."
La moda e si matusa Vera – biciclista cu cea mai vasta experienta din Cosnita. Are 79 de ani si aproape 66 dintre ei i-a petrecut pe doua roti.
Vera GHERB, BICICLISTA CU EXPERIENTA: "-Cum va urcati pe bicicleta? -Cum, iaca ridic piciorul si ma urc."
In mai mult de jumatate de secol a schimbat vreo cinci biciclete, iar de ultima si-a legat batranetea.
Vera GHERB, BICICLISTA CU EXPERIENTA: "Toata vremea merg cu lisapetul, ca daca merg pe jos, eu adorm, nu pot. Asa ma sui si e mai interesant."
Toata viata a lucrat la camp, unde mai pui ca a crescut si noua copii. Aliatul de nadejde i-a fost mereu bicicleta.
Vera GHERB, BICICLISTA CU EXPERIENTA: "Am ogor de prasit, ma duc si prasesc si vin acasa, imi trebuie la magazin, imi cumpar paine si sunt acasa."
De la casa matusei facem cativa pasi si ne pomenim pe strada centrala din sat. Circulatia pe doua roti capata amploare.
"Pan la posta."Ma duc pana la banca, am de primit vreo 90 de lei si inapoi acasa."
"De la camp, cu bicicleta aduc."
Totusi, de unde vine secretul?
"La noi o fost uzina de conserve si oamenii se duceau cu bicicletele la munca."
Asa se face ca, peste ani, in fiecare gospodarie din Cosnita gasesti cel putin o bicicleta.
"E mai comod cu bicicleta, nu torni benzina."
Anisoara LOGHIN, REPORTER PRO TV: "La Cosnita, in fata fiecarei cladiri, de e primarie, scoala sau magazin, a fost amenajat un asemenea loc unde satenii isi pot lasa bicicletele nestigherit si fara teama ca cineva ar putea sa le imprumute."
Un lucru si-ar dori satenii din Cosnita:
"Pe noi sa ne respecte aistea care sunt la volan."
La acest capitol, satul Cosnita e cu un pas mai aproape de Europa decat oricare alta localitate din Moldova, chiar si decat Chisinaul. In capitala, bicicleta e la coada tuturor prioritatilor. Tot ce s-a facut pentru biciclisti au fost niste piste, mai bine zis o adunatura de linii galbene trasate aiurea prin oras. Am incercat sa le urmam impreuna cu Doina, o tanara studenta.
Doina CRACIUN, BICICLISTA CURAJOASA: "Incepe de nicaieri, sa vedem unde ne duce."
Urmeaza aproximativ un kilometru fara piste, si apoi... hop.
Doina CRACIUN, BICICLISTA CURAJOASA: "Iata si pista, cred le traseaza pe trotuarele mai fara gropi."
Dar parca asta n-ar fi de ajuns – liniile galbene te duc direct in gropi, masini parcate sau monumente. Iar unele incaleca, elegant, chiar peste trecerile de pietoni.
Doina CRACIUN, BICICLISTA CURAJOASA: "Asta e capodopera, in mod normal la zebre, biciclistul trebui sa se opreasca si sa treaca cu pietonii."
Dupa toata aventura cu pistele, primaria a incercat sa-si spele rusinea si a mai desenat o linie galbena langa cea veche.
Ce explicatie are primaria pentru acest esec?
Dorin CHIRTOACA, PRIMARUL CAPITALEI: "S-a comis o greseala de catre servicii, partial a fost reparata, ramane sa fie corectate lucrurile, pentru anul viitor va fi creat poate un serviciu aparte."
Cum ar trebui sa arate, de fapt, niste piste normale? Sa tragem cu ochiul la capitala Olandei, Amsterdam, cunoscuta drept orasul bicicletelor.
Numarul bicicletelor il depaseste pe cel al locuitorilor, dar si pe cel al masinilor. 32 la suta din calatorii sunt facute cu bicicleta si cu zece procente mai putin cu masina (22). Unde mai pui ca guvernul isi stimuleaza ciclistii prin reduceri fiscale ori alte masuri. Astfel de scheme functioneaza in multe alte state europene.
Bicicleta este o carte de vizita a oraselor europene. Cu cat mai putine masini vezi, cu atat esti mai aproape de civilizatie, ne confirma si proprietarul singurei fabrici de biciclete din Chisinau, fost ciclist de performanta, Andrei Tchmil.
Andrei TCHMIL, FOST CICLIST DE PERFORMANTA: "Acest lucru vorbeste nu numai despre cât de civilizata este natiunea, ci în primul rând despre cultura. În copilarie, toti se plimbau cu bicicleta, apoi a venit momentul în care mersul pe bicicleta era ca o dovada a insuccesului. Prezenta burtii grase nu este un semn al succesului, ci dimpotriva."
Anisoara LOGHIN, REPORTER PRO TV: "Pentru Chisinau, civilizatia pare a fi luminita de la capatul unui tunel destul de lung si intunecat. Avand in vedere ca numarul masinilor inregistrate numai in capitala este peste 270 de mii, un numar ce depaseste capacitatea acestui oras. Daca mai luam in calcul si masinile ce vin din toata tara, tabloul devine si mai oribil."
Drept rezultat avem un oras ticsit de transport, strazi supraaglomerate, nervi varsati in trafic, iar in consecinta - o lipsa totala de siguranta pentru pasageri. Cat mai avem de invatat de la europeni in acest sens, veti vedea mai tarziu, in campania "Fa-ti Europa acasa!"