Aceste vacute sunt de rasa pura olandeza, grajdul in care stau este facut dupa un proiect olandez, iar proprietarul a tot ce vedeti este Jim - olandezul care si-a gasit un rost in Moldova.

Jim BOYET, CRESCATOR DE VACI MODEL: "Eu am lucrat în Noua Zeelandî, dar era prea departe de casa si asta a fost pentru mine greu."

Asa a ajuns Jim in Moldova. Si a venit nu numai cu investitii, ci si cu o mentalitate total diferita de a noastra. Fiecare dintre cele 170 de vaci din grajd este pentru el extrem de importanta.  

Jim BOYET, CRESCATOR DE VACI MODEL: "Trebuie sa monitorizezi tot. Cel mai important este sa cunosti îmbolnavirea înainte."

Acum cativa ani, cand a inceput constructia fermei, a cunoscut-o pe Ana si a angajat-o in calitate de contabil. A fost doar un pas pana la o poveste de dragoste, iar acum au grija impreuna de ferma de vaci, pe care au transformat-o intr-o afacere de familie. 

Jim BOYET, CRESCATOR DE VACI MODEL: "Noi facem toate lucrarile."

Fiecare vita da zilnic circa 27 de litri de lapte, adica aproximativ dublu fata de o vita obisnuita din tara noastra. Asa arata sala de muls.

 "Fiecare vaca are aici un loc, 10 -15 min, in moment cand vacuta nu mai da lapte, aparatul se trage singur in sus".

Vacutele olandeze nu ies niciodata din grajd, insa au mereu parte de aer curat datorita sistemului de ventilare. In plus, desi tinute mereu in acelasi loc, ele au libertatea de a alege. 

Ana CERNEAN, SOTIA OLANDEZULUI: "Vacile daca doresc sa-si ia hrana, au libertatea, beau, este liniste, ele se culca, nu sunt stresate."

Avand o ferma de vite in Moldova, Jim a descoperit cu stupoare ca in tara noastra practic nu exista veterinari care sa stie cum trebuie tratate corect vacutele. Asa ca, avand niste cunostinte in acest domeniu plus un pic de documentare suplimentara, Jim a preluat cu succes si functia de veterinar.

Ana CERNEAN, SOTIA OLANDEZULUI: "Curatirea copitelor, in RM nu face asta, chirurgia. Nu am gasit pe cineva care sa se ocupe. " 

In grajdul de la Goleni, nu intra decat Jim, Ana si inca trei muncitori. In rest, nimeni nu are dreptul sa tulbure linistea animalelor. Pana si noi a trebuit sa fim foarte tacticosi si sa nu filmam prea mult, pentru a nu incomoda vacutele.

Ana CERNEAN, SOTIA OLANDEZULUI: "Este nevoie de armonie, fara strigate."

Din pacate, nu la fel decurg lucrurile in alte ferme sau gospodarii moldovenesti. Mai intai de toate, in ultimii 20 de ani, mai toate fermele din tara s-au ruinat, iar numarul animalelor s-a redus drastic. Datele Biroului National de Statistica arata ca din 1980:

Bovine

1980 - 1 150 000 capete        

2014 - 188 900 capete

"Numarul vitelor s-a redus cu 84 de procente, de la peste un milion de capete la aproape 200 de mii."

PORCINE

1980 - 2 079 000 capete

2014 - 420 000 capete

"Cel al porcilor a scazut cu 80 de procente"

Iar cea mai buna situatie este in cazul ovinelor:

BOVINE

1980 - 1 207 000 capete

2014 - 713 700 

"Numarul lor fiind redus doar cu 41 de procente."

In tara au ramas putine animale, insa nici macar acestea nu sunt tratate demn.

Anisoara LOGHIN, REPORTER PRO TV: "In satele moldovenesti respectul pentru animale este o notiune absolut straina. Asa arata o stana clasica din tara noastra. Putem vedea multa murdarie, noroi chiar daca nu a mai plouat de cateva saptamani. Iar tot ce au animalele deasupra capului sunt cateva foi de ardezie."

Algoritmul de crestere si intretinere a animalelor de ferma in Moldova e simplu: vacile si oile sunt pascute pe imas, iar vacarul sau ciobanul este doar un paznic, care are grija sa mane animalele.

Nepasarea noastra fata de animale ne face sa aratam ca niste monstri. Ne aducem bine aminte situatia de anul trecut de la scoala de hipism de la Ungheni, unde caii erau infometati, iar un ponei chiar a murit

"Noi le dam mancare putina, dar ei se volta, bat, cer."

Legislatia europeana in ceea ce priveste ingrijirea animalelor de ferma e clara: ele trebuie tinute in spatii curate si dezinfectate, sa fie ingrijite de personal calificat, alimentatie sanatoase la intervale de timp regulate, propietarul trebuie sa aiba un registru in care sa fie indicate toate tratamentele medicale administrate pe o perioada de trei ani si sa fie sacrificate fara provocarea suferintei inutile. La noi, taierea porcului in ajun de Craciun, de exemplu, un ritual deloc uman, a devenit o traditie. 

In Europa, sa lovesti un caine inseamna sa te ceri dupa gratii. Legislatia prevede pana la trei ani de puscarie pentru cruzimea fata de animale. In loc sa fie protejati, cainii fara stapan din Chisinau sunt dusi la necropola, unde sunt ucisi. Ori chiar sunt otraviti in plina strada.

Autoritatile locale au promis sa rezolve problema cainilor maidanezi prin constructia unui azil, insa s-a facut mult prea putin, s-a gasit doar un teren pentru acest adapost.

Anisoara LOGHIN, REPORTER PRO TV: "Acesta este terenul de jumatate de hectar unde ar fi trebuit sa se inalte un adapost pentru animalele fara stapan din capitala. Desi primaria a alocat aceasta suprafata inca acum cativa ani, din cate putem vedea, aici nu este nici pomina de constructie, iar motivul este mereu acelasi- lipsa de bani."

Exista insa oameni care demonstreaza ca dorinta este de ajuns. Valentina Dudnic este presedintele unei asociatii pentru protectia animalelor. Aceasta organizatie a amenajat la Bacioi un adapost pentru cainii fara stapan. 

Anisoara LOGHIN, REPORTER PRO TV: "Cand intri aici, latratul cainilor este un pic inspaimantator. Recunosc, mi-a fost frica sa intru dar in scurt timp m-am convins ca aceste animale sunt inofensive si chiar sunt o sursa de energie pozitiva."

Cainii ajung aici dupa ce sunt luati de la necropola din capitala, unde urmau sa fie ucisi. Fiecare animal se alege aici cu hrana si cu un nume.

Aici, toti cainii sunt sterilizati.

Valentina DUDNIC, PROTECTOAREA CAINILOR FARA STAPAN: "Le punem un cercel unde sunt toate informatiile. Cat costa acest cercel? 500 de bucati-80 de euro."

Iar cei raniti sunt tratati.

Valentina DUDNIC, PROTECTOAREA CAINILOR FARA STAPAN: "Aceasta nu are un picior, l-am tratat si acum sta aici".

Exista motive sa credem ca lucrurile se vor schimba. Anul trecut, guvernul a avizat pozitiv un proiect de lege ce prevede ca stapanul trebuie sa-si inregistreaza patrupedul la primarie si sa-i puna un cip de identificare. In plus, trebuie sa-i asigure hrana adecvata, adapost curat si aerisit, dar si somn suficient. Documentul nu a fost inca votat de parlament.

"Eu la rapanul ista sa-i pun cip?"

Cu o asemenea atitudine nu ne asteapta nimeni intr-o Europa in care se pune pret pe bunastarea animalelor. Or, cruzimea si nepasarea sunt trasaturi ce definesc mai degraba omul decat animalul.