Campania primului tur al alegerilor prezidenţiale din Portugalia s-a încheiat cu candidatul extremei drepte André Ventura în rolul de favorit în scrutinul de duminică, un scenariu fără precedent, în pofida faptului că are puţine şanse să obţină o victorie în turul doi, scrie digi24.ro.
Diverse sondaje - care îl plasează pe preşedintele Partidului Chega („Destul”) în frunte în primul tur - diverg însă în privinţa numelui candidatului pe care l-ar putea înfrunta în turul doi - prevăzut la 8 februarie - şi care urmează foarte probabil să-i succeadă actualului preşedinte conservator Marcelo Rebelo de Sousa, scrie AFP, potrivit News.ro.
Ipoteza unui tur doi pare o certitudine - o premieră din 1986 -, însă unele sondaje prevăd un duel între Ventura şi socialistul Antonio José Seguro, iar altele cu Luis Marques Mendes, candidatul susţinut de către Guvernul de dreapta al premierului Luis Montenegro.
Alţi doi dintre cei 11 candidaţi - un număr record - au şanse să se califice în turul doi, şi anume un amiral în retragere, Henrique Gouveia e Melo, care a purtat o campanie de vaccinare împotriva COVID-19, şi eurodeputatul liberal Joao Cotrim Figueiredo.
Indiferent care va fi adversarul lui Ventura, care s-a autoproclamat „candidatul poporului”, calificarea sa în turul doi al alegerilor ar fi o nouă etapă marcantă în ascensiunea sa electorală fulgerătoare după ce a înfiinţat Chega în 2019.
„Pe val”
Foarte centrat pe personalitatea şefului său, acest partid a obţinut 22,8% dintre voturi şi 60 de deputaţi în alegerile legislative din mai, întrecând Partidul Socialist ca primul partid în opoziţie.
Ventura, care-şi afişează în mod clar ambiţia de a conduce Portugalia - un rol care-i revine Guvernului, și nu preşedintelui, care nu are puteri executive -, a sfârşit prin a se lansa în cursa electorală pentru a contracara ameninţarea pe care o reprezintă amiralul Gouveia e Melo.
Henrique Gouveia e Melo a fost favorit în sondaje, după ce a adoptat, la rândul său, un discurs foarte critic împotriva partidelor politice tradiţionale.
„André Ventura a candidat penttru a-şi păstra electoratul. Ar putea avea surpriza să-l mărească”, comentează la AFP politologul Antonio Costa Pinto de la Institutul de Ştiinţe Sociale (ICS) al Universităţii din Lisabona.
Portugalia poate, astfel, să cunoască o întorsătură asemănătoare alegerilor prezidenţiale franceze din 2002, când Jean-Marie Le Pen a ajuns în turul doi.
„Însă nu este atât de şocant, pentru că suntem pe valul” care poartă extrema dreaptă în întreaga lume, potrivit acestui analist.
„Sunt foarte încrezător că vom obţine un rezutat bun (...). Şi chiar dacă nu câştigăm, această campanie a îmbogăţit partidul şi-i permite să crească încă un pic”, declară AFP un fost funcţionar, José Teixeira, în vârstă de 70 d ani, unul dintre susţinătorii lui Ventura care au înfruntat ploaia pentru a-l susţine la o acţiune de campanie în centrul Lisabonei.
Un scrutin „deschis”
În Portugalia, o consolidare a extremei drepte ar complica şi mai mult situaţia Guvernului minoritar al lui Luis Montenegro, pentru că are nevoie de Chega în vederea adoptării unei părţi a programului său.
„Alegerile sunt deschise”, a dat asigurări premierul, care s-a implicat personal în campania lui Luis Marques Mendes, cu speranţa de a-l face să crească în sondaje pe acest fost ministru şi fost şef al partidului său, căruia i-a lăudat neîncetat experienţa şi moderaţia.
Candidatul dreptei tradiţionale este însă devansat în sondaje de către Antonio José Seguro, un socialist de centru, care afirmă că deţine „singura candidatură capabilă să învingă extremismul” lui Ventura.
Mult timp favorit, amiralul Henrique Gouveia e Melo a avut de suferit în urma unei performanţe proaste în dezbateri televizate şi dificultăţilor unei campanii purtate fără susţinerea unui partid.
Liberalul Joao Cotrim Figueiredo a realizat, în schimb, o campanie salutată de către observatori, însă elanul său s-a lovit de un scandal provocat de acuzaţii de hărţuire lansate de către o fostă colaboratoare.
Puterea şefului statului portughez este simbolică, însă poate juca un rol de arbitru în caz de criză şi dispune de dreptul de a dizolva Parlamentul şi a convoca alegeri legislative.