În Japonia, unde vineri a fost anunțată prima execuție a unei persoane condamnate la moarte din 2022, pedeapsa capitală prin spânzurare se bucură de un larg sprijin popular, în ciuda criticilor privind opacitatea cu care este executată, scrie France Presse, potrivit g4media.ro.

Împreună cu Statele Unite, Japonia este singura țară din G7 care aplică pedeapsa cu moartea. În ciuda criticilor referitoare la lentoarea procedurilor și la condițiile în care au loc execuțiile, opinia publică japoneză rămâne majoritar favorabilă.

Într-un sondaj realizat în 2024 pe un eșantion de aproximativ 1 800 de persoane, 83% dintre cei intervievați considerau că pedeapsa cu moartea este „inevitabilă”.

Dintre cei favorabili, aproape 62% au considerat că familiile victimelor „nu se vor simți niciodată răzbunate” dacă aceasta ar fi abolită. Același sondaj a arătat însă și că numărul aboliționiștilor aproape s-a dublat în cinci ani, de la 9% la 17%.

Sondajul a fost realizat după achitarea lui Iwao Hakamada, un condamnat care a petrecut 46 de ani pe culoarul morții înainte de a fi în cele din urmă achitat și de a primi 1,2 milioane de euro în despăgubiri.

Potrivit Ministerului Justiției, aproximativ 100 de condamnați la moarte așteaptă execuția în Japonia, dintre care jumătate solicită rejudecarea.
Legea japoneză stipulează că pedeapsa cu moartea trebuie executată în termen de șase luni de la epuizarea tuturor căilor de atac legale.
În realitate, prizonierii condamnați așteaptă adesea executarea timp de ani, uneori chiar zeci de ani, într-un regim destul de strict de izolare în închisoare.

Pedeapsa cu moartea este executată prin spânzurare, singura metodă de execuție din țară de aproximativ 150 de ani. Condamnatul este condus peste o trapă cu picioarele legate, mâinile încătușate și legat la ochi. Trapa este deschisă de unul dintre butoanele fixate pe peretele unei încăperi adiacente camerei de execuție, care sunt activate simultan de mai mulți gardieni care nu știu care buton activează mecanismul.

În 2022, trei condamnați la moarte au intentat o acțiune în justiție împotriva statului în speranța de a obține încetarea acestei metode, a cărei „cruzime” au denunțat-o.

Însă, potrivit Curții Supreme, pedeapsa capitală poate fi considerată crudă doar dacă este executată prin „imolare, crucificare, decapitare sau scalvare”.

Vineri, autoritățile japoneze au confirmat execuția lui Takahiro Shiraishi, 34 de ani, supranumit „ucigașul de pe Twitter” și condamnat pentru uciderea a nouă persoane – dintre care opt femei – pe care le-a reperat și contactat pe rețeaua de socializare cunoscută în prezent sub numele de X.

Înainte de aceasta, ultima execuție a avut loc în iulie 2022: Tomohiro Kato, condamnat pentru uciderea a șapte persoane în 2008 în Akihabara (un cartier din Tokyo), după ce a intrat cu un camion în trecători și a înjunghiat câțiva dintre ei, a fost spânzurat.

În 2018, Japonia l-a executat, de asemenea, pe Shoko Asahara, guru al sectei Aum Shinrikyo, împreună cu doisprezece dintre adepții săi, pentru atacul cu gaz sarin asupra metroului din Tokyo din 1995, care a ucis 14 persoane și a rănit mii.

Sentința de condamnare la moarte a lui Shinji Aoba, în vârstă de 46 de ani, responsabil pentru un incendiu provocat în 2019 care a ucis 36 de persoane într-un studio de animație, a fost confirmată în ianuarie, după retragerea apelului său.

Lipsa de transparență din jurul pedepsei capitale a fost criticată pe scară largă.
Deținuții sunt adesea informați despre execuția lor în ultimul moment, de obicei în dimineața execuției propriu-zise.

Unii „pot să nu primească niciun avertisment”, a afirmat chiar organizația pentru drepturile omului Amnesty International într-un raport.
Durerea psihologică cauzată de această lipsă de transparență a determinat doi deținuți să ia măsuri legale împotriva sistemului de notificare târzie în 2021.

Niciun membru al familiei nu are voie să asiste la ultimele clipe ale persoanei iubite.

Cu atât de puține informații dezvăluite despre sistem, „publicul este privat de baza fundamentală pe care să își formeze o opinie”, a declarat un grup de parlamentari, experți juridici și victime ale infracțiunilor într-un raport publicat în noiembrie.