In ajun de Boboteaza, ulitele unui sat din Bistrita Nasaud s-au umplut de... hazi. Adica de personaje costumate in straie hidoase, menite sa alunge ghinioanele si sa aduca noroc.

Obiceiul, unic în tara, se repeta an de an, iar colindatorii trebuie, conform datinii, sa treaca prin toate gospodariile, unde sunt întâmpinati de sateni cu bunatati.

Costumati în straie hidoase, hâzii au colindat sâmbata seara ulitele din Chintelic, hotarâti sa nu rateze nici o gospodarie.

Odata ajunsi în casele oamenilor, colindatorii sunt asezati la masa si serviti cum se cuvine.

„Îi servim cu de toate: o prajitura, un vin”, spune o femeie.

„Mai intra hâzii prin casele oamenilor, ca sa vada fetele de maritat, ce avere au si ce curatenie au prin case si cât sunt de înstariti”, spune un mascat.

Potrivit obiceiului, care dateaza de sute de ani, satenii se costumeaza cât mai urât în ajun de Boboteaza si colinda întreg satul ca sa alunge spiritele rele. Datina le aduce noroc localnicilor si îi fereste de ghinion.

Localnicii mai în vârsta îsi amintesc cu drag de vremea când ei însisi colindau din casa în casa.

„Ne mascam, umblam prin case sa vedem ce are fiecare, daca mai are asa, câte o fata sau o nevasta mai potrivita”, spune un batrân.

Linul Grigore, preot sat Chintelic: „Nu îi prea stim data lui, ca este un obicei foarte vechi si este foarte interesant ca se desfasoara în ajunul Bobotezei, când tineri si nu numai si maturi, se îmbraca îsi pun niste masti si colinda pe casele oamenilor, de acesta data nespunând nimic.”

Tradiţii şi obiceiuri de Boboteaza

 
Boboteaza este sarbatorita pe 6 ianuarie si, împreuna cu ziua Sfântului Ioan Botezatorul, praznuit pe 7 ianuarie, marcheaza finalul perioadei de 12 zile a sarbatorilor de iarna, care încep în Ajunul Craciunului. De Boboteaza si de Sfântul Ioan, în functie de fiecare zona a tarii, se colinda, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub perna ca sa îsi viseze ursitul, iar barbatii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncata de preot în apa.

Boboteaza reprezinta o sarbatoare importanta pentru crestinii ortodocsi si catolici. Catolicii sarbatoresc pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizeaza anuntarea nasterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirna si tamâie, iar ortodocsii celebreaza botezul Mântuitorului în apele Iordanului de catre Sfântul Ioan Botezatorul.

Potrivit traditiei populare, în noaptea de Boboteaza, fetele tinere îsi leaga pe inelar un fir rosu de matase, pun o ramurica de busuioc sub perna si îsi viseaza ursitul. De asemenea, se spune ca fetele care cad pe gheata în ziua de Boboteaza se vor marita în acel an. Se mai crede ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii înainte de ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile. De Boboteaza nu se spala rufe, sunt interzise certurile în casa si nu se împrumuta nimic.

Un alt obicei mai este întrecerea barbatilor înot dupa cruce. Preotul arunca o cruce în apa si mai multi barbati se arunca pentru a o aduce înapoi. Primul care ajunge la cruce primeste binecuvântarea preotului si se considera ca va avea noroc tot restul anului. În trecut, barbatul care aducea crucea la mal primea daruri de la domnitorul tarii.

În unele sate, în trecut, femeile se adunau în grupuri mari, la una dintre ele acasa, si aduceau mâncare si bautura, cântau si dansau. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care le apareau în cale, îi duceau la râu si îi amenintau cu aruncatul în apa.

În alte zone ale lumii, traditiile si obiceiurile de Boboteaza sunt diferite.

În Franta, pe vremuri se gatea “la galette des rois”, o placinta care se împartea, potrivit obiceiului, în tot atâtea felii câti oameni erau la masa si una în plus, denumita “a Bunului Dumnezeu” sau “a Fecioarei”, care era data primului sarac.

În prezent se ascunde o figurina, sub forma unui rege mag, în interiorul placintei, iar acela dintre meseni care va descoperi figurina în portia sa va fi regele zilei.

În Olanda si în Belgia se prepara un desert cu crema de migdale, în care se ascunde o figurina sub forma unui mag, la fel ca în Franta. Membrul cel mai tânar din familie se aseaza sub masa si alege feliile, iar cel desemnat rege al zilei îsi alege si o regina. Pe timpul zilei, copiii merg cu steaua din casa în casa pentru a primi dulciuri si mandarine.