Aflat în vizita în România în luna noiembrie, presedintele Confederatiei Elvetiene, Alain Berset, a afirmat ca, dupa luna mai 2019, nu va mai exista nicio restrictie pe piata muncii din Elvetia pentru cetatenii români.
"În momentul în care România s-a alaturat UE a integrat si sistemul de libera circulatie a persoanelor si Elvetia are de mult timp un acord privind libera circulatie a persoanelor. În momentul aderarii, a trebuit sa luam hotarârea de a largi aceasta libera circulatie si la cetatenii români, lucru pe care l-am facut, dar în tara noastra era nevoie de un vot popular, pentru ca suntem o democratie directa si iata ca votul a fost pozitiv pentru a largi acest drept de libera circulatie între tarile noastre. În acest cadru si în cadrul dezbaterilor care au avut loc, discutia s-a purtat si pe tema modului în care aceasta libera circulatie avea sa fie pusa în aplicare la modul practic, astfel încât tranzitia sa se faca în modul cât mai lin posibil. Asta explica clauzele acelea care ne-au permis ca în primii ani sa avem o selectie asupra acestui proces, clauzele care au tradus în practica angajamentul nostru politic. (...) În luna mai a anului viitor, ajungem la finele acestui proces, data de la care nu va mai exista nicio diferenta si nicio restrictie", explica atunci Berset, la întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis.
În luna aprilie a acestui an, Consiliul federal elvetian a decis sa prelungeasca clauza de salvgardare aplicabila cetatenilor români si bulgari, prevazuta în Protocolul II al Acordului UE - Elvetia privind libera circulatie a persoanelor.
Este a doua oara când Elveţia impune restricţii pentru muncitorii din cele doua ţari, dupa ridicarea lor completa în 2016, acestea fiind reintroduse în 2017, din cauza imigraţiei mari din cele doua ţari.
Conform Acordului din 1999 dintre Confederaţia Elveţiana şi Uniunea Europeana privind libera circulaţie a persoanelor (ALCP), aplicabil şi României şi Bulgariei de la 1 iunie 2009, accesul cetaţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii elveţiene s-a facut în limita unor cote stabilite pe o perioada de 7 ani.
Anul trecut, când a reintrodus restricţiile pe piaţa muncii, partea elveţiana a aratat ca masura nu singularizeaza România şi Bulgaria, ea fiind aplicata şi în 2012 pentru statele membre nou intrate în UE şi în 2013 pentru celelalte state membre UE.
Potrivit datelor comunicate de catre autoritaţile elveţiene la acea vreme, în perioada iunie 2016 - mai 2017 au fost acordate aproximativ 3.900 permise de şedere de tip „B” pentru cetaţenii români şi bulgari, cifra care depaşeşte pragul mediu al ultimilor 3 ani, de 1.024 de permise.
Potrivit statisticilor, salariul mediu în Elveţia este in jur de 5.500 - 6.000 de euro, în funcţie de industrie. Cele mai mari venituri le au angajaţii din industria farmaceutica – 10.000 de franci elveţieni pe luna, urmata de asigurari, industria IT şi servicii financiare, domenii în care se câştiga peste 9.000 de franci pe luna.
La polul opus, sunt salariile din serviciile HR – 4.000 de franci pe luna, HoReCa – 4.300 de franci pe luna şi retail – 4.700 de franci pe luna. În construcţii se câştiga în jur de 5.500 de franci pe luna, iar o asistenta poate primi între 4.000 şi 6.000 de franci.
Deşi salariile pot parea mari, este important de subliniat şi faptul ca Elveţia are unul dintre cele mai ridicate costuri ale vieţii din Europa.
În 2014, elveţienii au respins prin referendum un salariu minim la nivel naţional, care, daca se adopta, ar fi fost cel mai mare din lume – 22 de euro/ora. În lipsa unui salariu la nivel naţional, veniturile angajaţilor se negociaza între patronate şi sindicate la nivel de ramura.
