Mai bine de 400000 de persoane din Republica Moldova au primit cetatenia romana in perioada 1991 "“ 2012, este concluzia unui studiu efectuat de Fundatia Soros, scrie RFI.ro.
Studiul arata ca, desi in ultimii patru ani numarul de cereri rezolvate a atins un maxim, acest numar a inceput sa scada, estimand ca mai exista doar aproximativ 125000 de dosare care-si asteapta rezolvarea.
Studiul Fundatiei Soros raspunde unei intrebari careia autoritatile romane nu i-au dat intodeauna un raspuns clar si prompt: cate persoane din Republica Moldova au solicitat si cate au primit cetatenia Romaniei.
Nici Fundatia Soros nu ajunge la o cifra exacta. Se mentioneaza ca pana la sfarsitul lui 2012, de la adoptarea in 1991 a Legii cetateniei au fost rezolvate favorabil 323049 de dosare. Cum insa in unele dosare sunt atasate si cereri pentru minori apartinatori persoanei care depune cererea si care nu figureaza in mod explicit in statistici, raportul estimeaza ca numarul total al persoanelor care au primit cetatenia romana in aceasta perioada depaseste 400000.
Se cunoaste si numarul cererilor care isi asteapta solutionarea: circa 125000, estimandu-se la alte 150000 numarul persoanelor care ar urma sa devina cetateni romani, la care se adauga si persoanele care au depus sau vor depune cerere in 2013.
In orice caz, dupa un maxim de circa 100000 de cereri depuse in 2011, in 2012 numarul acestora a scazut la 87000.
Cifrele globale par sa depaseasca si estimarea recenta dintr-un tabloid britanic care estima la 300000 numarul persoanelor care au primit cetatenia romana.
Raportul mentioneaza insa folosirea incorecta a cifrelor in unele ziare de la Londra, unde se extindea numarul potential al celor care ar putea primi cetatenia romana si deci veni in Marea Britanie ca cetateni ai Uniunii Europene la patru milioane, adica populatia totala a Republicii Moldova, inclusiv regiunea separatista nistreana.
Fundatia Soros precizeaza insa ca legislatia a fost amendata in 2003 si 2009 si desi a extins de la II la III gradul de rudenie al celor care au detinut cetatenia romana ai caror descendenti pot cere redobandirea cetateniei, legea a restrans la cei nascuti cu cetatenia romana sau copii adoptati de parinti romani si descendentii lor ca fiind eligibili pentru redobandire, ceea ce potrivit raportului a introdus un filtru etnic ce nu exista in textul initial si care permitea multor minoritari sa ceara si sa primeasca cetatenia Romaniei.
“In plan conceptual, incepand din aprilie 2009, dreptul de redobandire a cetateniei romane a fost redefinit in mod tacit, in acord cu un alt principiu nou al doctrinei de cetatenie in Romania post-comunista, si anume primatul si caracterul inalienabil al cetateniei romane de origine, dobandita la nastere”, se spune in raport.
Raportul trece in revista numeroasele modificari ale legii cetateniei in ultimii 22 de ani, actul normativ fiind amendat prin 12 legi si noua ordonante de urgenta, evidentiind instabilitatea majora a legislatiei in acest domeniu.
In schimb, in raport se mentioneaza simplificarea procedurii de redobandire, prin introducerea unui termen de cinci luni privind solutionarea cererii, nu intodeauna respectat, datorita divergentelor de interpretare a legii, precum si usurarea depunerii actelor, prin infiintarea de ghisee in mai multe orase din Romania si Republica Moldova.
In final raportul face cateva recomandari, intre care si alocarea unor resurse financiare suplimentare Agentiei Nationale pentru Cetatenie (ANC) pentru scurtarea procedurii, renuntarea la cerinta de prezentare a unui cazier penal din Romania si mai buna comunicare dintre ANC si mass media, pentru explicarea termenului de cinci luni, care nu reprezinta durata maxima in care se poate redobandi cetatenia, ci perioada in care se verifica dosarul si se obtin relatii de la alte institutii abilitate.