Experiente din pragul mortii, marturii ale celor trecuti prin moartea clinica... Se spune ca nimeni nu a putut stabili pana acum ce inseamna cu adevarat sfarsitul biologic. Desigur, printre studiile care abordeaza aceasta tema, exista unele care "spulbera" sperantele celor care cred in "moartea sub o alta forma", respectiv luminile, desprinderea de corp, starea de pace.

Potrivit oamenilor de stiinta de la universitatile din Edinburgh si Cambridge, senzatiile asociate cu experientele din aproapierea mortii nu sunt altceva decat incercarea creierului de a aplica un sens procesului mortii, dupa cum noteaza Daily Mail.

Dr. Caroline Watt sustine ca cea mai frecventa viziune - cea a luminii care atrage oamenii spre viata de apoi, "este probabil produsa de moartea celulelor pe care le folosim pentru a procesa lumina perceputa de ochi si decodificata in imagini". "Cea mai probabila explicatie este ca nu calatoresti intr-un taram spiritual, ci pur si simpu creierul incearca sa isi explice experienta neobisnuita prin care trece," mentioneaza dr. Watt, intr-un material publicat de Trends in Cognitive Sciences.

"Daca iti pui un set de casti pentru realitate virtuala care prezinta o imagine cu tine, chiar in fata ochilor tai, iti poti pacali creierul sa creada ca tu chiar esti acolo si sa simta ca esti in afara corpului tau" , adauga Watt. "Dovezile stiintifice sugereaza faptul ca toate aspectele legate de experientele din preajma mortii au o baza biologica," rezuma cercetatorul.

Relaxare si fericire


Dr. Stuart Hameroff, director al Centrului de Studii al Constiintei de la Universitatea din Arizona, si fizicianul britanic Sir Roger Penrose, spun ca experienta aproape de moarte apare atunci cand substantele cuantice care formeaza sufletul parasesc sistemul nervos si reintra in Univers, unde au existat de la inceputul timpului. 


Profesorul de neurologie Kevin Nelson, de la Universitatea din Kentucky, care a studiat timp de 30 de ani asemenea experiente, crede totusi ca trairile respective au explicatii de natura biologica.


Mai exact, ele ar fi intalnite in cazul unor traume sau stop cardiac, care au in comun intreruperea circulatiei sangelui catre creier. In opinia lui Nelson, multamintita "lumina de la capatul tunelului" poate avea doua surse diferite: fie e ambientala - lumina dintr-o camera de spital, fie e interna, existand doar in creier. Iar sentimentul de beatitudine ar putea fi explicat prin faptul ca, in moment de criza, corpul elimina o serie de substante chimice care provoaca un senzatia de relaxare si fericire.

Intalnirea cu fiinte dragi


Raymond Moody, in cartea "Viata de dupa viata" (1957), a alimentat credintele intr-o existenta post-mortem, prin gruparea mai multor povesti ale celor trecuti prin moarte clinica. In volumul scris pe cand Moody era student la Medicina, majoritatea covarsitoare a celor o suta de subiecti au descris sub diverse forme senzatia desprinderii de corp, insotita adesea de un zgomot dezagreabil, ca taraitul strident al unei sonerii sau ca un zumzait puternic, bataia unei tobe rapide ori sunetul unui torent care trece printr-o stramtoare, apoi observarea de sus a eforturilor medicale pentru resuscitare, urmata de plutirea printr-un tunel (pestera, pod, pasaj), la capatul caruia ii astepta o lumina iradiind pace si blandete.


Pasind “dincolo" - nu inainte de a-si revedea, intr-un panoramic rapid, momentele esentiale ale vietii- toti au relatat intalnirea cu fiinte dragi disparute anterior, urmata de confruntarea cu un prag, o bariera, sau o prezenta spirituala care declanseaza recaderea sufletului calator in trup.

Si aproape toti cei trecuti prin asa ceva s-au schimbat, devenind mai credinciosi, mai altruisti si mai toleranti si declarand ca nu se mai tem de moarte.

 

Stiinta mai are mult pana sa decifreze misterul mortii, discutiile pe marginea acestui subiect fiind, practic, interminabile.