Economia Ucrainei se va injumatati in 2022, estimeaza Banca Mondiala. Intr-o analiza Foreign Policy, Bart M.J. Szewczuk, profesor la Institutul Sciences Po si fost consilier pe problemele Ucrainei in Departamentul de Stat al SUA, explica masurile care ar putea ajuta Ucraina sa nu intre in colaps. 

Livrarile de armament catre Ucraina au monopolizat discutia publica despre sprijinul pe care tara invadata ar trebui sa-l primeasca din partea Occidentului pentru a castiga razboiul contra Rusiei. Insa un subiect mai putin abordat este modul in care economia ucraineana trebuie ajutata sa functioneze in vreme de razboi, scrie Bart M.J. Szewczyk, cercetator senior la German Marshall Fund si profesor la Sciences Po Paris, intr-o analiza Foreign Policy.
Aproape sase milioane de refugiati au parasit Ucraina, iar 7,7 milioane de oameni sunt refugiati intern, conform datelor de pana in 21 aprilie. In tara raman aproximativ 38 de milioane de cetateni care au nevoie de sprijin pentru a avea un loc de munca si mancare, pentru a mentine functionala infrastructura tarii si pentru a finanta serviciile publice. O economie functionala este esentiala pentru moralul luptatorilor, dar si al populatiei civile, subliniaza Szewczyk.
In afara distrugerilor de infrastructura, Rusia a reusit sa blocheze porturile Ucrainei si a bombardat fabrici si infrastructura esentiala. In plus, a furat, estimativ, 400.000 de tone de cereale din hambarele ucrainene pe care le-a dus peste granita. 
Ce tari ar putea contribui la asistenta financiara a Ucrainei
Cel mai greu va fi mobilizarea unor fonduri suficiente pentru a finanta economia Ucrainei, mai spune profesorul de la Sciences Po. Un model ar putea fi Grupul Consultativ de Aparare a Ucrainei, in care sunt aproximativ 40 de tari, care s-a intalnit recent pentru a coordona ajutorul militar. Un grup similar s-ar putea crea pentru sprijinul economic si financiar in viitorul G20, refacut fara Rusia. Tari precum Coreea de Sud, Arabia Saudita si Mexic pot contribui la acest efort, scrie profesorul Szewczyk.
Inainte de razboi, UE si SUA deja si-au coordonat asistenta economica si tehnica, in cadrul Grupului de Sprijin pentru Ucraina G7. Acest grup a fost lansat la summitul din 2015 al G7, si cu sprijinul profesorului Bart M.J. Szewczyk, care in acel moment era consilier pe problemele Ucrainei in Departamentul de Stat al SUA. 
Grupul functioneaza prin intalnirile periodice ale ambasadorilor din Kiev (ai statelor membre G7: Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie si SUA), dar Szewczyk considera ca este un nivel prea mic pentru ce ar insemna un grup similar pe probleme economice. Astazi, orice grup de contact ar trebui sa fie mult mai ambitios, lucrand cu angajamente financiare de zeci de miliarde de dolari, daca nu mai mult, scrie profesorul.
Aceasta impartire a sprijinului intre cele doua forte transatlantice ar putea sugera un viitor model de cooperare. Asa cum spunea presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Europa are o „responsabilitate speciala” fata de Ucraina si trebuie sa aloce „investitii masive” pentru a o sustine. 
Banca Mondiala: PIB-ul Ucrainei va scadea cu 45% in 2022
Acum, pronosticurile cu privire la prabusirea economiei sunt ingrijoratoare: Banca Mondiala estimeaza ca Produsul Intern Brut (suma valorii de piata a tuturor bunurilor si serviciilor) se va contracta cu 45% in acest an. 
Vestul a inceput sa ia unele masuri fara precedent, dar vitale pentru economia ucraineana, de liberalizare a schimburilor comerciale. UE a propus, la sfarsitul lunii aprilie, sa fie eliminate temporar toate tarifele si cotele pentru exporturile ucrainene, noteaza Bloomberg. De asemenea, s-a propus si inlaturarea temporara a tarifelor si cotelor pe otel, bunuri industriale si produse agricole care nu sunt acum acoperite de acordurile comerciale dintre UE si Ucraina. 
Si presedintele american Joe Biden a subliniat importanta sprijinirii economiei ucrainene. Intr-o declaratie recenta, cand a solicitat Congresului aprobarea unui ajutor de 33 de miliarde de dolari, Biden a spus ca ucrainenii au nevoie de aceasta suma uriasa pentru „a face ca sacrificiul si curajul lor sa aiba un scop, astfel incat sa poata continua aceasta lupta”. 
100 de miliarde de dolari, daunele Ucrainei in infrastructura In prezent, situatia economica a Ucrainei este critica. 

In infrastructura a suferit pierderi in valoare de peste 100 de miliarde de dolari, conform unor estimari ale ONU, desi acestea se perimeaza rapid, avand in vedere ca Rusia ataca in mod constant infrastructura civila a tarii. 
Perspectivele economice ale Ucrainei pe termen lung sunt conditionate atat de finalul conflictului, inclusiv de cat de mult teritoriu si resurse va controla, cat si de nivelul de stabilitate si securitate care va fi stabilit dupa razboi.  

Prin comparatie, UE si institutiile financiare europene – principalii sustinatori ai Ucrainei – au furnizat in jur de 18 miliarde dolari in granturi si imprumuturi pentru Ucraina, intre 2014 si 24 februarie 2022. In aceeasi perioada, SUA au acordat o asistenta financiara mult mai redusa, de numai doua miliarde de dolari. 
Exporturile Ucrainei in Europa au totalizat peste 30 de miliarde de dolari anul trecut, asa ca o crestere cat de mica poate livra banii de care tara are atata nevoie. In acelasi timp, guvernul de la Kiev poate decide ce bunuri sa trimita la export si ce bunuri sa opreasca pentru consumul intern. 

Occidentul are suficient de multe resurse pentru a finanta economia de razboi a Ucrainei prin granturi, imprumuturi si concesii comerciale. O Ucraina functionala este in interesul Vestului si, in special, al Europei, mai spune profesorul.
In plus, un colaps si mai mare al economiei Ucrainei ar putea trimite alte milioane de refugiati in Europa.  

Din cauza faptului ca porturile ucrainene sunt blocate de flota Rusiei, exporturile de cereale, de pilda, catre pietele din afara Europei au nevoie de tranzituri sigure prin coridoare verzi. Comisia Europeana s-a concentrat pe aceasta problema complexa, care presupune includerea unor inspectori de frontiera suplimentari, proceduri de siguranta si o noua capacitate feroviara, pentru a facilita extinderea fluxului de marfuri. 

Sursa: