La sfârșitul anului trecut, forțele ucrainene au desfășurat prima operațiune ofensivă exclusiv robotizată cu zeci de drone de diferite tipuri și vehicule fără pilot echipate cu mitraliere, răspândind haos și panică în rândul trupelor ruse „luate prin surprindere” în apropierea satului Lipți, regiunea Harkov, scrie The Telegraph, potrivit adevarul.ro.

„Nu se așteptau la așa ceva. Erau obișnuiți cu dronele din aer, dar nu și cu roboții de sol care atacă și explodează”, a declarat un ofițer din brigada Hartiia.

Operațiunea a fost nu doar o victorie punctuală, ci un exercițiu strategic riguros analizat ulterior – cu scopul de a înțelege cum se comportă sistemele autonome în condiții reale de luptă, în medii electronice ostile și pe teren dificil.

Ucraina a devenit un „laborator de război”, un poligon militar de testare a tehnologiilor viitoare și un teren de antrenament pentru sistemele de armament occidentale, integrând mașinile în operațiunile militare pentru a obține un avantaj față de Rusia.

Ghidat de un pilot aflat într-un buncăr la câțiva kilometri distanță, Zmia (Șarpele) este unul dintre zecile de roboți de fabricație ucraineană care ajută Kievul să înlocuiască soldații cu mașini. Acesta se deplasează în mod silențios până la nivelul solului, detonând minele rusești aflate în calea sa.

Zmia este doar unul dintre cei 15.000 de roboți pe care Ucraina intenționează să-i aducă pe câmpul de luptă în acest an. Această armată mecanizată nu are scopul de a înlocui soldatul de carne și oase, ci de a-l sprijini – și mai ales de a-l proteja. Într-un război de uzură, unde trupele ucrainene sunt depășite numeric în raport de trei la unu, orice avantaj tehnologic poate înclina balanța.

Războiul roboților a început deja

Dezvoltatorii acestor sisteme, citați de cotidianul britanic „The Telegraph“, afirmă că ceea ce trăim acum nu mai este doar o speculație despre viitor – ci începutul clar al unui război al roboților. Ucraina devine, astfel, nu doar teatru de război, ci și laborator tehnologic. Un spațiu în care ideile prind formă între două atacuri aeriene, iar testele au loc în condiții de luptă reală, nu în hale sterile de testare.

Cu sprijinul a peste 500 de start-up-uri în domeniul apărării și al unei inițiative guvernamentale numite Brave1, Ucraina a construit, în timp record, o forță de sisteme autonome care încep să funcționeze în sinergie: drone aeriene de atac, platforme terestre cu mitraliere, unități de recunoaștere și logistică.

„În primul an de război, nimeni nu credea în utilitatea roboților de sol. Acum avem 55 de modele, toate conforme cu standardele NATO,” explică un expert în vehicule autonome din cadrul Brave1, sub protecția anonimatului.

Tehnologia care ucide: între etică și necesitate

În mod previzibil, acest avans tehnologic ridică întrebări grave privind etica războiului. Vor deveni dronele și roboții arme autonome capabile să decidă singure asupra țintelor? Dacă da, ce se întâmplă când o eroare de algoritm duce la un masacru?

Katerina Bondar, expertă în inteligență artificială militară, avertizează că sistemele autonome care pot identifica, angaja și distruge o țintă fără supraveghere umană există deja, chiar dacă nu sunt încă implementate pe scară largă. „Vor fi gata în doi ani. Tehnologia e aici. Ce lipsește sunt regulile”, spune ea.

„Oamenii sunt scumpi, greu de antrenat, au emoții și nevoi. Roboții nu”, afirmă, cu o logică rece, Katerina Bondar. „Dar până să le încredințăm viața și moartea, trebuie să avem reguli clare. Altfel, nu am învățat nimic.”

Ucraina ca exemplu – și ca avertisment

Fostul comandant-șef al armatei ucrainene, generalul Valerii Zalujnîi, a transmis un semnal de alarmă dur către aliații occidentali: „Armatele Occidentului au dormit prea mult în fața acestui val tehnologic.” El consideră că experiența Ucrainei, dobândită în condiții de viață și moarte, ar trebui să devină punct de plecare pentru reformarea gândirii militare la nivel NATO.