Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, are luni noi discuţii în Florida cu negociatorul-şef ucrainean Rustem Umerov, la o zi după negocierile dintre delegaţiile lor privind planul Washingtonului de a pune capăt războiului ruso-ucrainean, scrie digi24.ro.
"Umerov şi Witkoff se întâlnesc din nou chiar acum", au declarat pentru AFP surse care au cunoştinţă de evoluţia tratativelor, confirmând că negocierile desfăşurate luni nu au soluţionat chestiuni care încă necesită discuţii.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Rustem Umerov marţi în Irlanda, în timp ce Witkoff este aşteptat la Moscova în aceeaşi zi pentru a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Între timp, aflat în Franţa, Zelenski şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut împreună de la Paris o discuţie telefonică cu Witkoff şi cu Umerov, când aceştia continuau negocierile în Florida.
Conform aceluiaşi anunţ, Zelenski şi Macron au avut de asemenea discuţii succesive cu prim-ministrul britanic Keir Starmer şi cu "mai mulţi lideri europeni", fiind menţionaţi şefii de stat sau de guvern din Germania, Polonia, Italia, Norvegia, Finlanda, Danemarca şi Olanda, precum şi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Statele Unite au propus un plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina. Acest plan a fost discutat în urmă cu o săptămână la Geneva de SUA cu Ucraina şi cu susţinătorii europeni ai acesteia, care au venit cu o contrapropunere şi au obţinut revizuirea documentului iniţial în sensul introducerii unor condiţii mai favorabile Kievului, dar varianta finală a acestui plan încă nu este definitivată şi Ucraina încearcă în continuare modificarea unor puncte.
Putin a declarat joi că schiţa proiectului de plan de pace discutat între SUA şi Ucraina la Geneva poate constitui o bază pentru viitoare acorduri care să încheie conflictul din Ucraina, dar a cerut recunoaşterea internaţională a suveranităţii ruse asupra Donbasului şi peninsulei Crimeea şi a ameninţat Ucraina că dacă nu-şi retrage trupele din teritoriile revendicate de Rusia le va pierde oricum în urma luptelor.
Versiunea iniţială a planului propus de SUA prevede în principal cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas, cu transformarea în zonă demilitarizată a părţii acesteia care nu este în prezent ocupată de armata rusă, îngheţarea restului liniei frontului, impunerea de limite de efective de 600.000 de soldaţi pentru armata ucraineană, garanţii de securitate occidentale pentru Ucraina, dar fără aderarea la NATO şi fără trupe străine pe teritoriul ucrainean, precum şi folosirea a o sută de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident la reconstrucţia Ucrainei, cu condiţia unei contribuţii europene echivalente, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie.
Ucraina şi susţinătorii săi europeni au cerut în contrapropunerea lor mai ales ca orice negociere să înceapă de la actuala linie a frontului şi numai odată cu un armistiţiu, limitarea efectivelor armatei ucrainene să fie ridicată la 800.000 de soldaţi, desfăşurarea unui contingent de trupe străine în Ucraina, deşi Rusia a reafirmat că se opune, eliminarea angajamentului Ucrainei că nu va adera la NATO şi menţionarea în locul acestuia doar a lipsei consensului statelor Alianţei, precum şi solicitarea ca Rusia să plătească Ucrainei toate daunele provocate de război, iar activele sale îngheţate în Occident să rămână blocate până la plata integrală a unor asemenea compensaţii.