Aliaţii Kievului sunt hotărâţi să sporească presiunea asupra Moscovei, a afirmat vineri premierul britanic Keir Starmer, care a invitat la „finalizarea muncii” asupra utilizării activelor ruseşti îngheţate cu scopul de a finanţa apărarea ucraineană, relatează agențiile de presă France Presse și Agerpres, transmite hotnews.ro.
„Coaliţia de voinţă”, care reuneşte aproape 30 de ţări în special europene care susţin Kievul, s-a reunit vineri după-amiază.
Aceşti aliaţi s-au înţeles „asupra unui plan clar” pentru a ajuta Ucraina până la sfârşitul anului, a afirmat liderul britanic într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, fără a anunţa totuşi un angajament concret.
Aliaţii Kievului sunt „hotărâţi” să intensifice presiunea asupra lui Vladimir Putin „de la câmpul de luptă până la economia sa război”, a spus Keir Starmer, care co-prezidează această coaliţie împreună cu preşedintele francez Emmanuel Macron.
Aliaţii Kievului trebuie să se pună de acord pentru „a duce la bun sfârşit munca” asupra utilizării activelor ruseşti îngheţate ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Moscova, a spus Starmer.
Regatul Unit este pregătit „să acţioneze concertat cu Uniunea Europeană pentru a face ca acest lucru să avanseze cât mai rapid posibil, cu scopul ca aceste fonduri să fie îndreptate spre Ucraina”, a adăugat el.
Deblocarea acestor active ar permite în special finanţarea furnizării unor „sisteme cu rază lungă de acţiune”.
Cu privire la aceasta, liderul laburist a invitat aliaţii să „facă mai mult” pentru a întări capacităţile cu rază lungă de acţiune ale Ucrainei.
Reuniunea de la Londra a „Coaliţiei de voinţă” s-a desfăşurat în format hibrid: premierul danez Mette Frederiksen, omologul său olandez Dick Schoof şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, au fost prezenţi fizic. Alţi 20 de lideri – între care preşedintele francez Emmanuel Macron – au participat prin videoconferinţă.
Liderii UE au discutat despre utilizarea activelor ruseşti îngheţate, dar au amânat decizia
Referitor la utilizarea activelor ruseşti, liderii europeni au făcut joi la Bruxelles un prim pas timid, cerând Comisiei să exploreze mijloacele de a finanţa Ucraina în următorii doi ani, lăsând deschisă posibilitatea unui împrumut care s-ar baza pe aceste active.
Imobilizate de fapt de sancţiunile occidentale, aceste active reprezintă circa 210 miliarde de euro.
Această propunere va figura pe agenda summitului european din decembrie, amânând de fapt cele mai dificile decizii. Ea este formulată în termeni vagi din cauza rezervelor Belgiei, ţara în care se află cea mai mare parte a fondurilor.
Confiscarea pur şi simplu a acestor active este exclusă în acest stadiu de către ţările din UE pentru a nu-şi fragiliza poziţia financiară, propune un mecanism de finanţare a unui împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, folosind o garanţie bazată pe activele ruseşti îngheţate, dar fără a le utiliza direct.
Prezent la Bruxelles joi, Volodimir Zelenski ceruse liderilor europeni să grăbească procedura. În cursul serii, el s-a arătat optimist cu privire la această temă, salutând „rezultatele bune” ale summitului.
Keir Starmer a salutat „progresele enorme” din săptămâna aceasta în ceea ce priveşte sancţiunile împotriva hidrocarburilor ruseşti, după decizia SUA de a adopta, la rândul lor, sancţiuni împotriva acestui sector.
Preşedintele american Donald Trump refuzase mult timp să ia astfel de măsuri, dar în această săptămână a estimat că discuţiile sale cu omologul său rus „nu duc nicăieri”.
Aceste sancţiuni implică o îngheţare a tuturor activelor companiilor petroliere Rosneft şi Lukoil în SUA şi o interdicţie pentru toate întreprinderile americane de a face afaceri cu acestea.
Moscova a denunţat sancţiunile americane ca fiind „contraproductive”, Vladimir Putin afirmând că ele nu vor avea un „impact semnificativ” asupra economiei ţării sale.