A trecut o luna de cand trupele rusesti au invadat Ucraina si, in ciuda unor victorii rapide obtinute la inceput, avansul lor in unele orase-cheie, inclusiv in capitala Kiev, a incetinit. Desi este tot mai clar ca asaltul Rusiei asupra Ucrainei nu a decurs conform planului, Moscova continua sa isi foloseasca puterea aeriana pentru a distruge orase si a-i lua pe civili drept tinte, ca sa determine Ucraina sa se supuna. Asadar, incotro se indreapta acest razboi? CNN prezinta cinci aspecte ce ar trebui urmarite in urmatoarele saptamani.
1. Rusia si-ar putea intensifica campania de bombardamente
Cu cat Rusia primeste mai multe lovituri la sol, cu atat este mai probabil sa-si intensifice campania de bombardamente aeriene si sa foloseasca arme cu care sa riste cat mai putin viata soldatilor sai.
Exista putine informatii fiabile care sa vina din Ucraina sau din Rusia cu privire la numarul real de morti, dar un articol publicat luni intr-un tabloid rusesc a sugerat ca partea rusa a pierdut aproape 10.000 de soldati si ca alti 16.000 au fost raniti. Site-ul Komsomolskaia Pravda a sters destul de repede articolul, sustinand ca datele au aparut ca urmare a unui atac informatic. CNN nu a putut verifica in mod independent cifrele, dar bilantul mortilor este destul apropiat de cel raportat de agentiile de informatii americane. In plus, in regiunea Mikolaiv, din sud, autoritatile locale spun ca nu stiu ce sa faca cu sute de cadavre de rusi.
Astfel de pierderi, daca se dovedesc a fi adevarate, ar explica atat stagnarea trupelor terestre, cat si intensificarea bombardamentelor aeriene asupra unor orase-cheie, precum si folosirea altor tehnici. De exemplu, un inalt oficial american din domeniul apararii a declarat ca Rusia a inceput sa traga asupra orasului Mariupol, din sudul tarii, de pe navele din Marea Azov.
„Rusia are in continuare capacitati si rezerve si vom asista la o crestere a intensitatii atacurilor pe masura ce face eforturi de a aduce mai multe trupe”, a declarat pentru CNN Jeffrey Mankoff, cercetator la Institutul pentru Studii Strategice Nationale din cadrul Universitatii Nationale de Aparare din SUA.
Ministerul britanic al Apararii sustine ca Rusia a adus trupe din intreaga tara, inclusiv din flota sa din Pacific. De asemenea, atrage luptatori din Armenia si din companii militare private, sirieni si alti mercenari.
Intrebarea este cat timp mai poate continua Rusia cu pierderi mari de personal.
„Vor fi mai multe trupe si alte echipamente si ajutoare, desigur, dar va exista un punct de la care va fi greu sa mentii acest ritm operational, mai ales atunci cand iti este afectata capacitatea de realimentare”, a aratat Mankoff.
2. In timp ce pare ca se concentreaza asupra Kievului, Rusia ar putea sa-i incercuiasca pe luptatorii ucraineni in estul tarii
Se vorbeste mult despre faptul ca efortul de razboi al Rusiei a stagnat, dar asta ar insemna sa stim care au fost obiectivele initiale ale Moscovei. Or, acest lucru este greu de stiut, cu siguranta. Justificarea publica pentru invazie este de natura propagandistica - „denazificarea Ucrainei”.
Probabil ca Rusia va incerca - cel putin - sa-si anexeze parti din estul Ucrainei. Zone precum Donetk si Lugansk, care alcatuiesc regiunea Donbas, au fost controlate de separatistii sustinuti de Rusia din 2014, cand Rusia a anexat Crimeea, si, desi ambitiile Rusiei se pot extinde dincolo de Donbas, este probabil ca acesta sa fie inca punctul central, spun expertii.
In timp ce se acorda multa atentie avansului Rusiei spre Kiev, cea mai mare parte a armatei ucrainene ramane concentrata in apropiere de Donetk si Lugansk. Miscarea trupelor rusesti sugereaza ca incearca sa incercuiasca fortele ucrainene pe trei laturi si este probabil ca acesta sa fie principalul obiectiv al Rusiei.
„Fortele angajate in incercuirea Kievului sugereaza fie ca a fost un obiectiv pe care Rusia l-a crezut usor de atins, fie Moscova a supraestimat capacitatile acestor forte. Deci, acest lucru duce, in parte, la concluzia ca o incercuire a trupelor ucrainene face parte din obiectivul pe care Rusia cauta sa il atinga. Iar miscarile fortelor rusesti par sa sugereze ca asta se intampla”, a comentat pentru CNN Sam Cranny-Evans, analist de cercetare la Royal United Services Institute (RUSI). El a adaugat ca presa occidentala s-a concentrat atat de mult pe pierderile Rusiei si pe sfidarea Ucrainei, incat da o imagine falsa a dinamicii razboiului.
„Daca ne uitam la aceste harti, este clar ca fortele rusesti au avansat de fapt mult timp intr-o tara foarte mare. Au cucerit destul de multe orase, asa ca acum sunt mult mai multi cetateni ucraineni care traiesc sub dominatia rusa decat erau in urma cu trei saptamani”, a aratat Cranny-Evans. „Indiferent de cate vehicule rusesti au sarit in aer sau cati soldati rusi au fost ucisi, este probabil sa existe si un numar foarte mare de ucraineni care au avut o soarta similara”, mai spune analistul.
3. Vorbe multe despre discutii de pace
Unul dintre scenarii spune ca razboiul din Ucraina ar putea deveni un conflict prelungit. Dar este probabil ca Rusia sa fi pierdut un numar semnificativ de soldati, arme si echipamente in acest razboi si, desi in trecut s-a implicat in conflicte de lunga durata, nu va dori sa iasa din acesta cu armata sa total distrusa. Asadar, ar putea fi dispusa sa ia in serios discutiile de pace, spun analistii.
„Negocierile sunt singurul domeniu in care lucrurile par cat de cat promitatoare, deoarece atat Rusia, cat si Ucraina au declarat in ultima saptamana ca se indreapta spre o discutie reala si substantiala, in loc ca Rusia sa se limiteze la a da un ultimatum”, a declarat pentru CNN Keir Giles, expert al think tank-ului britanic Chatham House.
Oficialii rusi au declarat ca printre cererile lor se numara: Ucraina sa renunte la demersul de a adera la NATO, sa se „demilitarizeze” si sa adopte un statut de „neutralitate”, asa cum au facut Austria si Suedia. Dar toate aceste conditii ar trebui sa fie negociate cu Kievul.
Purtatorul de cuvant al presedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat marti, intr-un interviu acordat CNN, ca Rusia doreste, de asemenea, ca Ucraina sa accepte ca Crimeea - pe care Rusia a anexat-o in 2014 - este oficial parte a Rusiei si ca republicile separatiste Lugansk si Donetk „sunt deja state independente”.
Numerosi experti au speculat ca Rusia va cauta sa cioparteasca parti din estul Ucrainei, mai ales daca ajutorul occidental, atat militar, cat si umanitar, nu va reusi sa ajunga la timp la ucraineni.
Dar oficialii americani nu sunt atat de optimisti ca discutiile vor decurge bine. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat saptamana trecuta ca o solutie diplomatica la razboi este putin probabila, afirmand ca actiunile Rusiei „sunt in total contrast cu orice efort diplomatic serios de a pune capat razboiului”.
El a sugerat, de asemenea, ca Rusia ar putea escalada razboiul prin utilizarea de arme chimice.
4. Deportari masive ale ucrainenilor in Rusia
Rusia le-a spus locuitorilor din orasul Mariupol - aflat sub tirul neincetat al bombardamentelor - ca deschid „coridoare umanitare” pentru a permite civililor sa fuga, dar zeci de mii dintre ei au fost transportati, de fapt, in Rusia, fara voia lor, sustin oficialii ucraineni.
Agentia rusa de stat RIA Novosti a informat ca aproape 60.000 de locuitori din Mariupol au ajuns pe teritoriul rus „in deplina siguranta”. Presa rusa a aratat cozi lungi de vehicule care se indreptau aparent spre est, spre granita, la aproximativ 40 de kilometri de Mariupol.
Consiliul din Mariupol acuza insa Rusia ca i-a fortat pe rezidenti sa mearga in Rusia impotriva vointei lor. Primarul din Mariupol, Vadim Boicenko, a declarat sambata ca „ceea ce fac ocupantii este cunoscut generatiilor mai in varsta, care au vazut evenimentele ingrozitoare din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand nazistii ridicau oameni cu forta”.
Exista acum ingrijorarea ca istoria se repeta si se fac noi deportari de populatie.
„Rusia are o istorie de represalii brutale impotriva civililor din orice zona, mai ales atunci cand intampina rezistenta. A trecut deja la deportarea oamenilor din Mariupol in zonele indepartate ale Rusiei, ceea ce vine direct din scenariile Rusiei secolului XX”, spune Keir Giles, expert al think tank-ului britanic Chatham House, referindu-se la deportarile a sute de mii de persoane din teritoriile anexate de Uniunea Sovietica.
„In general, pe acesti oameni ii asteapta destine destul de ingrozitoare. Daca supravietuiesc, nu se mai intorc decat dupa ani sau decenii”, explica expertul.
5. Alte milioane de ucraineni ar putea fugi din tara, lasand o natiune faramitata
Soarta razboiului este una, dar soarta Ucrainei este alta. La fel cum puterea aeriana rusa a lasat unele dintre orasele si localitatile siriene ingropate in moloz, parti din Ucraina incep sa arate la fel. Deja, peste 3,5 milioane de ucraineni au parasit tara. Cei mai multi sunt femei si copii, ceea ce inseamna ca familiile sunt destramate. Razboiul a declansat cea mai mare miscare de refugiati pe care Europa a vazut-o de la cel de-al Doilea Razboi Mondial incoace. Numarul acestora creste cu aproximativ 100.000 de persoane pe zi. Daca includem si numarul de persoane stramutate in interiorul tarii, 10 milioane de ucraineni si-au parasit acum casele. Este aproape un sfert din populatia tarii.
Iar ceea ce arata razboaiele din trecut este ca, de multe ori, refugiatii nu se mai intorc niciodata in tarile lor de origine. De multe ori, nu prea mai au unde sa se intoarca. Alteori, amenintarea unui nou razboi este suficienta pentru a-i tine departe.
Este un lucru la care negociatorii vor trebui sa se gandeasca in orice discutie care se profileaza la orizont. Chiar daca se poate gasi o solutie diplomatica pentru a pune capat acestui razboi, o intrebare va ramane: este suficient pentru a-l preveni urmatorul? spune Sam Cranny-Evans, de la RUSI.
„Daca ne uitam, din punct de vedere istoric, la regimurile autoritare cu performante militare slabe, acestea nu prea au tendinta de a-si schimba comportamentul intr-o directie pozitiva dupa aceea. Asa ca daca ucrainenii spun: "Bine, vom fi neutri, doar iesiti", rusii ar putea spune: "Nu, trebuie sa ne dati Donetk si Lugansk". Acest lucru ar putea fi suportabil pentru Ucraina, poate, pentru a opri razboiul. Dar ce se intampla daca, de exemplu, peste 10 ani, Ucraina avanseaza si isi modernizeaza semnificativ armata? Sau daca urmatorul presedinte rus vrea sa isi demonstreze valoarea si porneste un alt razboi? Exista o multime de scenarii la care trebuie sa ne gandim atunci cand vorbim despre ce ar putea duce la incheierea acestui razboi”, subliniaza analistul.