Acum cinci luni, președintele american Donald Trump a surprins pe toată lumea când a afirmat că liderul rus Vladimir Putin – omul care a invadat Ucraina – dorește pacea în Ucraina, scrie CNN, într-o analiză dedicată schimbării evidente, de dată recentă, a atitudinii administrației de la Washington față de Kremlin pe fondul escaladării războiului de către Moscova, scrie hotnews.ro.

„Cred că dorește pacea”, a declarat Trump, adăugând: „Adică, îl cunosc foarte bine. Da, cred că vrea pace. Cred că mi-ar spune dacă nu ar vrea. (…) Am încredere în el în această privință”.

Trump a adoptat însă un ton foarte diferit în ultimele zile, în special marți.

După ce și-a exprimat nemulțumirea față de ultima convorbire telefonică pe care a avut-o cu Putin, Trump a mers și mai departe în cadrul unei ședințe a Cabinetului. El a sugerat că omul pentru care a garantat și pe care a evitat, în mod curios, să-l critice timp de ani de zile ar putea să nu fie un interlocutor de încredere.

„Putin ne aruncă o mulțime de prostii, dacă vrei să știți adevărul”, le-a spus marți Trump reporterilor de la Casa Albă. „Este foarte amabil tot timpul, dar se dovedește că acest lucru este inutil”, a mai spus președintele republican.

Iar aceste declarații nu sunt singura sugestie că Trump își schimbă poziția – sau cel puțin retorica – cu privire la războiul din Ucraina.

Cartea pe care Trump a ezitat s-o joace

Săptămâna aceasta, el a renunțat la o scurtă pauză în livrările de arme defensive către Ucraina (sugerând că aceasta a fost luată de alți membri ai administrației sale). Deocamdată, Trump a renunțat în mare măsură să dea vina pe ambele părți pentru război, după ce aproape întotdeauna a asociat orice critică la adresa Rusiei cu o critică la adresa Ucrainei – ca și cum acestea ar fi parteneri egali în prelungirea războiului de agresiune al Rusiei. Iar marți, fără să fie întrebat, a lăudat „curajul” luptătorilor ucraineni, sugerând că investițiile uriașe pe care Statele Unite le-au făcut în apărarea Ucrainei nu au fost o risipă, așa cum cred mulți dintre susținătorii MAGA.

„Și voi spune asta: ucrainenii, indiferent dacă considerați că este nedrept că am dat toți acești bani sau nu, au fost foarte curajoși, pentru că cineva trebuia să opereze acele echipamente”, a spus Trump. „Și mulți oameni pe care îi cunosc nu ar fi operat acele echipamente”, a adăugat el.

Prin urmare, ce se întâmplă de fapt aici? – e întrebarea pusă de postul american de televiziune, în analiză.

Nimeni nu ar îndrăzni să sugereze că Trump s-a întors cu adevărat împotriva lui Putin și a trecut ferm de partea Ucrainei. Trump a semnalat în repetate rânduri în ultimii 10 ani că îi place să pară imprevizibil pe scena mondială – fie că poate fi denumită această strategie „teoria nebunului” sau altfel. Și chiar și după declarațiile sale ferme din trecut la adresa lui Putin, comentariile sale privind convorbirile telefonice ulterioare – inclusiv un telefon pe care l-a primit cu ocazia zilei lui de naștere din partea liderului rus – nu au sugerat că Trump exercită presiuni directe asupra acestuia pentru a accepta un armistițiu în Ucraina sau pentru a calibra riposta la atacurile aeriene ale Kievului desfășurate pe teritoriul rus.

Acum, este foarte posibil ca ultimele declarații publice ale lui Trump să fie o încercare de a exercita presiuni asupra lui Putin, mai degrabă decât un semnal al unei schimbări ferme a politicii administrației de la Wasington.

Este de remarcat faptul că, marți, președintele american a refuzat să se angajeze la un pachet de noi sancțiuni împotriva Rusiei, care are sprijinul a peste două treimi dintre senatorii ambelor partide. În măsura în care Trump s-ar fi decis să nu îl mai menajeze pe Putin, această opțiune este la îndemână, dar liderul de la Casa Albă nu a recurs încă la ea.

El ar putea la fel de bine să încerce această strategie și să revină apoi la o abordare mai blândă.

Dar criticarea dură a lui Putin este, de asemenea, o carte pe care Trump a fost extrem de reticent să o joace.

Singura altă ocazie în care a mers atât de departe a fost la scurt timp după invadarea Ucrainei de către Rusia. în 2022. Trump a calificat, într-o formulare scurt, invazia rusă drept „îngrozitoare”.

Dar acest lucru a părut mai degrabă o corectare a cursului politic. Trump, care se pregătea pentru o nouă campanie prezidențială, fusese criticat aspru pentru că lăudase „geniul” și „inteligența” lui Putin în invadarea Ucrainei – într-un moment în care practic toată lumea occidentală condamna acest act. Aceste comentarii au fost șocante, chiar și în comparație cu anii în care Trump s-a apropiat de Putin. Așadar, el a condamnat pe scurt invazia, apoi a trecut mai departe, reluând tratarea „cu mănuși” a liderului rus.

Întrebarea care se pune este dacă schimbarea de atitudine a lui Trump de astăzi se va dovedi la fel de efemeră ca și cea anterioară. Este posibil, notează CNN, dar există semne că s-ar putea să nu fie așa.

În primul rând, se pare că președintele american ar putea ajunge la concluzia că obiectivele sale în Ucraina sunt incompatibile cu cele ale lui Putin.

Pentru Trump, întotdeauna este vorba de a obține o „victorie” – în acest caz, acordul de pace pe care l-a promis și pe care nu a reușit să-l obțină în prima zi a președinției sale. Nu pare să-l intereseze prea mult cum arată de fapt acest acord de pace și a propus concesii enorme din partea Ucrainei. Dar Putin nu a dat aproape niciun semn că ar fi cu adevărat interesat de un acord care să implice altceva decât obținerea întregii Ucraine.

Realpolitik?

Iar comentariile lui Trump de marți nu au fost doar dure la adresa lui Putin; ele păreau să reflecte o frustrare mai profundă că omologul său rus îl duce de nas. De altfel, Trump a sugerat în aprilie că Putin „poate doar se joacă cu mine”. Poate că Trump a crezut cu adevărat în abilitatea lui de a încheia acorduri și simte acum că Putin l-a făcut de râs, mai scrie CNN.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a fost întrebată marți să pună în concordanță comentariile lui Trump din februarie despre Putin cu ultimele lui declarații, iar ea a sugerat că Trump reacționează într-adevăr la noi informații sau evoluții.

„Este un om deschis, dar nu este naiv”, a spus Bruce. „Are principii și este clar în ceea ce vrea să realizeze. Asta vedem noi”, a adăugat ea.

Se poate înțelege cu siguranță că Trump a ajuns la această concluzie – chiar dacă tardiv – după evenimentele de săptămâna trecută. La scurt timp după convorbirea pe care a avut-o cu Putin, Rusia a lansat cel mai mare atac cu drone de până acum asupra Ucrainei.

Și nimeni nu ar trebui să subestimeze rolul mândriei și al politicii interne în toate aceste schimbări de atitudine, notează rețeaua americană de televiziune. Trump i-a acordat lui Putin mai multă încredere decât aproape orice alt lider occidental, după cum o demonstrează afirmațiile din februarie ale republicanului. La fel ca în alte domenii ale politicii externe, el a refuzat cu fermitate să emită judecăți morale despre un lider autoritar ale cărui tactici și consolidare a puterii pare să le admire sincer.

Dar alegerea taberei în războiul din Ucraina nu ține doar de morală, ci și de „Realpolitik”. Și poate că acest din urmă calcul, mult mai important pentru Trump, se schimbă în prezent. Însă doar timpul va putea confirma acest aspect, conchide analiza CNN.

Cel mai mare atac aerian de până acum al Rusiei

Rusia a lansat un număr record de 728 de drone și 13 rachete împotriva Ucrainei în noaptea de marți spre miercuri, au anunțat miercuri forțele aeriene ucrainene, potrivit agențiilor de știri Reuters și Agerpres.

Sistemele ucrainene de apărare antiaeriană au distrus 718 dintre drone și șapte rachete, au informat forțele aeriene în aplicația de mesagerie Telegram.

Rusia a vizat orașe din vestul țării, precum Luțk, Hmelnițki și Ternopil, situate la sute de kilometri de linia frontului, au notat DPA și The Kyiv Independent.

Sirenele au răsunat în plină noapte la Luțk (nord-vest), potrivit agenției RBC-Ukraine, unde locuitorii au fost îndemnați să meargă în adăposturile cele mai apropiate. Mass-media locale au relatat despre mai multe explozii auzite în acest oraș din vestul regiunii Volîn, cu puțin înainte de ora locală 04:00. Luțk a fost unul dintre cele mai afectate de atacurile Rusiei în noaptea de marți spre miercuri.

Guvernatorul regiunii Volîn, Ivan Rudnițki, a indicat că peste 50 de drone și rachete au survolat regiunea, „aproape toate îndreptându-se spre Luțk”.

Primarul orașului Luțk, Ihor Polișciuk, a declarat că un incendiu a avariat un „sit industrial”, precum și un garaj, în ceea ce el a numit „cel mai masiv atac rusesc” asupra orașului de la începutul războiului pe scară largă al Rusiei.

Conform The Kyiv Independent, explozii au fost raportate și în zone mai apropiate de linia frontului, ca Sumî, Zaporojie și Dnipro.

Explozii au fost semnalate și la Kiev, unde primarul capitalei ucrainene Vitali Kliciko a spus că centrul orașului a fost atacat, iar apărare a fost lucrat intens. O femeie a fost rănită la Brovarî, în regiunea din jurul Kievului, potrivit administrației militare regionale.

Forțele aeriene ucrainene au declarat marți seara că armata rusă a declanșat un val de atacuri aeriene asupra Ucrainei, cel puțin o rachetă hipersonică Kinjal („Pumnal”) – cunoscută pentru faptul că este dificil de interceptat – fiind lansată spre regiunea Jitomir (vest).

Media locale au relatat că sirenele de raid aerian au răsunat în cursul nopții trecute pe întreg teritoriul Ucrainei, conform DPA, care precizează că nu a putut verifica toate aceste informații din surse independente.

La rândul lor, Forțele aeriene ale Poloniei au raportat că au ridicat mai multe avioane de vânătoare de la sol în timpul atacului rusesc din timpul nopții pentru a proteja spațiul aerian polonez. Alerta de raid aerian a fost ridicată în vestul Ucrainei în jurul orei locale 06:15, după aproape șapte ore de la declanșare.

Cu sprijinul Occidentului, Ucraina se apără de peste trei ani împotriva unui război de agresiune din partea Rusiei. În ultimele săptămâni, Moscova și-a intensificat campania de a copleși apărarea antiaeriană ucraineană, prin atacuri masive cu rachete balistice și drone kamikaze, ucigând zeci de civili și rănind alte sute.

Kievul a făcut apel la aliații săi occidentali pentru ajutor suplimentar în vederea consolidării apărării antiaeriene a țării.

Noile atacuri asupra Ucrainei au loc în timp ce președintele american Donald Trump a promis să trimită 10 interceptoare Patriot în Ucraina, tocmai pe fondul aparentei escaladări a tensiunilor dintre liderul de la Casă Albă și președintele rus Vladimir Putin.

„Este un lucru oribil și nu sunt deloc mulțumit de președintele Putin”, a declarat Trump. „Sincer, sunt dezamăgit că președintele Putin nu a oprit (atacurile)”, a mai spus Trump marți, pe 8 iulie, după ce Pentagonul suspendase livrările de arme de apărare antiaeriană către Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

Trump l-a amenințat pe Putin că va bombarda Moscova. Reacția Kremlinului

Miercuri, Kremlinul a afirmat că nu este sigur de veridicitatea unei relatări CNN potrivit căreia Donald Trump ar fi amenințat la un moment dat că va bombarda Moscova pentru a-l descuraja pe Vladimir Putin să atace Ucraina, a mai scris Reuters.

Reportajul CNN a citat înregistrări audio cu Trump spunând la o reuniune privată a donatorilor, în timpul campaniei sale preelectorale din 2024, că l-a avertizat odată pe Putin că „va bombarda Moscova” dacă Rusia va ataca Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că există „multe știri false” și că nu este sigur dacă relatarea CNN este adevărată.

„Nu pot confirma sau infirma acest lucru, chiar dacă aș vrea… Nici noi nu știm dacă este fals sau nu. Există o mulțime de știri false în zilele noastre”, a spus Peskov, citat de Agerpres.

Reportajul CNN nu a precizat când anume i-ar fi spus Trump lui Putin despre bombardarea Moscovei.

The Washington Post a relatat că Trump ar fi discutat la telefon cu Putin în noiembrie anul trecut – după ce a câștigat alegerile prezidențiale, dar înainte de a se întoarce la Casa Albă – și l-a avertizat să nu escaladeze conflictul în Ucraina. Kremlinul a respins relatările despre apelul telefonic drept „pură ficțiune”.

Primul apel telefonic confirmat oficial între cei doi lideri în acest an a avut loc pe 12 februarie.

CNN a precizat că Trump a mai spus că i-a transmis un avertisment similar președintelui chinez Xi Jinping cu privire la o posibilă invazie a Taiwanului, spunându-i că Statele Unite vor bombarda Beijingul ca răspuns.

Trump, care a promis că va pune capăt rapid războiului din Ucraina, pare că a devenit din ce în ce mai nemulțumit în legătură cu Putin în ultimele luni, pe măsură ce conflictul se prelungește, a remarcat și agenția Reuters.

Întrebat miercuri despre criticile președintelui american Donald Trump la adresa omologului său rus Vladimir Putin, Kremlinul a declarat că Moscova este „calmă” în ceea ce privește criticile și că va continua să încerce să repare relația „stricată” dintre SUA și Rusia.

În ultimele zile, Trump l-a acuzat pe Putin că nu ia în serios eforturile Statelor Unite de a ajunge la un acord de pace în Ucraina și a sugerat că SUA vor continua să sprijine Kievul.