Razboiul din Crimeea, dus de actuala Federatie Rusa cu actuala Turcie pentru controlul asupra Marii Negre (mai exact, a stramtorilor Bosfor si Dardanele) din 1853 pana in 1856, s-a incheiat cu infrangerea rusilor, consfintita prin Tratatul de la Paris.

„In razboi, mai mult decat oriunde, lucrurile nu ies asa cum ne asteptam”, spunea Carl von Clausewitz, istoric si teoretician militar din Prusia.

Asteptari si realitate

Putini sunt cei care s-au asteptat la declansarea unui razboi in 1853, iar atunci cand s-a intamplat, majoritatea credea ca armata tarista este invincibila, mai ales ca luptele se desfasurau in imediata ei apropiere.

Acelasi lucru s-a intamplat si acum, in 2022, cand, pe 24 februarie, Rusia a invadat Ucraina.

Kremlinul anuntase, initial, o victorie facila in fata statului condus de Volodimir Zelenski. Sase luni mai tarziu insa, armata ucraineana, sprijinita direct si indirect de UE si de catre NATO lupta in continuare.

In 1853 Rusia si-a adus trupe in Moldova si Tara Romaneasca, dorind sa ajunga cu ele pana la Dunare, potrivit Historia. Insa tarul Rusiei, Nicolae I, a dorit mai mult.

Astfel, sub un pretext religios, scrie The Guardian, Nicolae I a atacat Imperiul Otoman cu speranta de a castiga Constantinopolul, acum Istanbul.

Scopul real era, de fapt, sa aiba hegemonie pe Marea Neagra prin controlul total al stramtorilor Bosfor si Dardanele, care apartineau Imperiului Otoman.

De frica puterii pe care ar putea-o capata Rusia, otomanilor li s-au alaturat in lupta Franta, Marea Britanie si Regatul Sardiniei, care au trimis un "corp expeditionar" in Peninsula Crimeea. Prima batalie a avut loc langa raul Alma, victoria apartinand aliatilor.

Ulterior, Marea Britanie, Franta si Sardinia au continuat sa trimita trupe pe mare, in Crimeea – zona ce a devenit principalul loc de lupta.

Si acum numeroase tari au venit in ajutorul Ucrainei. Printre acestea se numara si Marea Britanie si Franta, mentionate mai sus.

Resursele armatei nu sunt inepuizabile

Inaintea Razboiului din Crimeea, armata uriasa a Rusiei era de temut in toata Europa. Slabiciunea ei, insa, a devenit evidenta imediat.

Cu trupe demoralizate, multi tineri recrutati sau iobagi, Rusia a pierdut majoritatea luptelor si a incheiat, in final, conflictul cerand pacea. Armele sale erau inferioare, spre deosebire de cele ale britanicilor si francezilor, care aveau fregate si pusti ce trageau cu precizie pe distante lungi.

In ciuda acestor avantaje ale Frantei si Marii Britanii, victoria a venit cu un pret mare: moartea a peste 250.000 de oameni.

In iunie 2022, dupa ce au adus castiguri Moscovei in estul Ucrainei, soldatii rusi s-au plans de conditiile precare de pe front. Militarii i-au cerut presedintelui Putin o ancheta privind conditiile in care sunt trimisi la lupta, dar si a legalitatii in sine a ordinelor care le-au fost date.

„Am suferit de foame si de frig. Pentru o perioada semnificativa, am fost lipsiti de orice sprijin material, medical si alimentar. Avand in vedere prezenta noastra continua si faptul ca printre membrii personalului nostru se afla persoane cu probleme medicale cronice, persoane cu probleme psihice, apar multe intrebari care sunt ignorate de catre superiori. (…) Este epuizant, intreaga mea unitate vrea o pauza, dar conducerea noastra a spus ca nu ne poate inlocui in acest moment”, a spus un soldat rus pentru The Guardian.

Expertii confirma, de asemenea, epuizarea soldatilor rusi.

„Oamenii nu sunt roboti. Acesti soldati au fost invinsi - au vazut si au comis crime de razboi, au vazut oameni murind, au fost epuizati, echipamentul lor a disparut. Faptul ca rusii nu ii lasa sa se odihneasca...este ori un semn de prostie, ori de disperare. Cu cat un om lupta mai mult, cu atat devin mai putin eficienti. Razboiul este epuizant.”, a declarat Phillips O'Brien, profesor de studii strategice la Universitatea din St. Andrews.

La sfarsitul lunii iulie, politicianul american Elissa Slotkin declara: „Am fost informati ca peste 75.000 de rusi au fost ucisi sau raniti, ceea ce este enorm...peste 80% din fortele lor terestre sunt impotmolite si sunt obosite”.

Rusia a pierdut echipamente de lupta, industria de armament fiind privata de componente vitale pentru producerea de noi arme.

Exporturile de tehnologie din Statele Unite in Rusia au scazut radical dupa impunerea sanctiunilor de la sfarsitul lunii februarie.

Oficiali ucraineni au transmis ca, dupa ce au deschis tancuri rusesti capturate, au gasit cip-uri folosite pentru frigidere.

In luna mai, secretarul american pentru Comert, Gina Raimondo, spunea ca doi producatori de tancuri rusesti au fost fortati sa suspende productia din cauza lipsei de componente.

Potrivit Ministerului ucrainean al Apararii, Rusia ar fi pierdut de la inceputul razboului si pana la 26 august:

- aproximativ 46.650 de militari

- 1.941 de tancuri

- 272 de sisteme de lansatoare multiple de rachete

- 148 de sisteme de aparare aeriana

- 234 de aeronave militare

- 202 elicoptere

- 840 de drone

- 196 de rachete de croaziera

- 15 nave militare

- 3.164 de vehicule si rezervoare de combustibil

- 99 de echipamente speciale

Ministerul rus al Apararii a publicat, pe 24 august, de Ziua Independentei Ucrainei, bilantul pierderilor produse tarii invadate de la inceputul razboiului:

- 1.803 vehicule aeriene fara pilot

- 148 de elicoptere

- 369 de sisteme de rachete antiaeriene

- 4.382 de tancuri si alte vehicule blindate

- 819 de sisteme de lansare multipla de rachete MLRS

- 3.339 sisteme de artilerie de camp si mortiere

- 5.034 de unitati de vehicule militare speciale

Incheierea unui tratat de pace nu inseamna neaparat "liniste"

Tratatul de la Paris a pus capat ostilitatilor in 1856, dar a lasat neabordate multe alte preocupari, inclusiv porozitatea granitelor din sud-estul Europei, ceea ce a dat batai de cap liderilor pana la Primul Razboi Mondial.

Dupa o pace relativ lunga, razboiul din Crimeea a contribuit la volatilitatea relatiilor dintre marile puteri. Europa avea sa cunoasca o serie de razboaie mici, dar intense, inainte de imensul macel din secolul XX - al Doilea Razboi Mondial.

Pana in momentul de fata au existat mai multe runde de negocieri intre Kremlin si Kiev, fara vreun succes insa. Dupa ce Zelenski a respins ferm conditiile impuse de Putin pentru incetarea focului, discutiile s-au oprit. In mod inedit, intalnirile au avut loc in Turcia, mediator fiind presedintele Recep Tayyip Erdogan.

Ultimele declaratii facute despre negocieri au fost cele ale presedintelui Zelenski. El a spus ca tara sa nu va depune armele pentru a se aseza la masa negocierilor, deoarece orice acord cu Rusia va priva Ucraina de o parte din teritorii si le va permite ocupantilor, dupa ce s-au odihnit si si-au recapatat fortele, sa demareze o noua ofensiva.

Razboiul Crimeei, sansa Unirii Principatelor Romane

Pacea ceruta de Rusia a adus beneficii si pentru Moldova si Tara Romaneasca.

Semnarea Tratatului de la Paris a insemnat pentru Principatele Romane independenta fata de Rusia, iar unirea celor doua principate a ajuns in atentia puterilor europene.

Franta cerea infaptuirea unirii sub un principe strain, iar Turcia si Austria se opuneau unirii. Astfel, s-a hotarat ca statutul definitiv al Principatelor Romane sa fie stabilit dupa consultarea locuitorilor.

In cele doua principate au fost organizate divanuri ad-hoc care au demonstrat dorinta de unire a populatiei, urmand alegeri. Alexandru Ioan Cuza a fost ales, pe 5 ianuarie, domnitor al Principatului Moldaviei, iar pe 24 ianuarie - domnitor al Principatului Valahiei.

Dupa ce a urcat pe tronul de la Bucuresti, pe 24 ianuarie 1859, la trei ani de la sfarsitul Razboiului Crimeei, Alexandru Ioan Cuza a infaptuit Mica Unire. Principatele Romane au devenit astfel un stat unit si independent ce avea acum deschidere catre Europa Occidentala, modernizare politica si sociala.

Si in prezent, invazia Rusiei in Ucraina are un impact si asupra Romaniei. Iata cateva exemple date de Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale „Ion I. C. Bratianu”:

– suplimentarea trupelor NATO pe teritoriul tarii, trupe de forta de reactie rapida NATO in Romania;

– activarea articolului 4 al NATO. Romania si alte state NATO au cerut chiar in dimineata zilei de 24 februarie, prima zi a razboiului din Ucraina, activarea articolului 4 al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord, care presupune consultari intre aliati pe tema unor ingrijorari privind propria securitate;

– cresterea bugetului pentru aparare de la 2% la 2,5%.

– cresterea inflatiei si scaderea cresterii economice – inca de dinaintea razboiului din Ucraina se preconiza o incetinire a cresterii economice si o crestere a inflatiei. In contextul actual, acestea s-au accentuat in mod serios.

– sistarea sau ingreunarea alimentarii cu gaze naturale si petrol din Federatia Rusa;

-Romania a devenit lider european la export de cereale, in contextul blocarii exporturilor de cereale din Rusia si Ucraina si al exploziei preturilor cerealelor pe pietele internationale.